Consumul de marijuana a atins cote alarmante, inclusiv în România. Adolescenţii îşi fac “botezul” încă din liceu, unii cu scopul de a se legitima în grup, alţii pentru că pur şi simplu adoră starea de ameţeală provocată de “jointuri”. Iar cine a trecut pe lângă tineri cu ochii mijiţi care stau şi se uită cu ochii în gol şi scot câte un cuvânt pe oră, a înțeles cât de cât efectele acestei substanţe.
În Statele Unite, situaţia este mult mai dramatică, pentru că, în foarte multe state, a fost legalizat consumul de cannabis. Asta în condiţiile în care lumea medicală nu a reuşit niciodată să dea un “aviz” favorabil în acest sens, iar industria comercializării de marijuana a ajuns, în numai un an, pe primul loc, depăşind-o chiar pe cea a armelor!
În disperare de cauză, autorităţile de peste Ocean au alocat peste 300 de milioane de dolari pentru a urmări mii de copii, de la vârsta de 9 sau 10 ani până la adolescență, și a clarifica, odată pentru totdeauna, problema consumului de marijuana.
Principala preocupare a medicilor este studierea tulburărărilor psihotice care apar tot mai des printre consumatori.
Experții disting acum „noul canabis” – cel legal, vândut în magazine specializate, foarte puternic, disponibil în tablete, în produse alimentare sau vapoarizatoare -, mult diferit faţă de vechea versiune, o buruiană mult mai blândă, pasată sub formă de joint de la un utilizator la altul, celebră în anii ’70 printre hipioţi, la festivalul de la Woodstock. Nivelul de T.H.C. al plantei, adică al substanței chimice care produce euforia, a crescut în ultimele trei decenii. Acest lucru este valabil inclusiv pentru România, pentru că există tot mai mulţi cultivatori “in door”, care cresc plantele în debarale, la lumină infraroşie, care ajută la o explozie a inflorescenţei, cu nutreienţi puternici care le fac să crească atât din punct de vedere al înălţimii, cât şi al concentraţiei substanţei psihoteice.
Poate consumul de canabis provoca psihoză?
Da, dar acelaşi lucru poate fi provocat şi de consumul excesiv de cofeină, nicotină sau alcool. Psihoza este un simptom: o dezorientare temporară care seamănă cu un vis, cu priviri și sunete ciudate, imaginate, adesea însoțite de paranoia sau o senzație de amenințare. Majoritatea persoanelor care au acest tip de experiență psihotică nu dezvoltă o afecțiune persistentă, cum ar fi schizofrenia, care se caracterizează prin episoade de psihoză care se repetă de ani de zile, precum și prin probleme cognitive și retragere socială.
Consumul masiv poate provoca schizofrenia?
Nici până în ziua de azi nu se poate da un răspuns concludent, pentru că oamenii de știință trag concluzii diferite față de aceleași date.
Rezultatele celor mai noi studii, efectuate de la Centrul Medical al Universității Columbia, arată un lucru uimitor: persoanele cu probleme psihotice folosesc cannabis în mod regulat. Aceasta este o corelație solidă, susținută de numeroase studii.
Consumatorii folosesc receptorii vinovaţi de schizofrenie
Copiii care dezvoltă mai târziu schizofrenie par să se retragă adesea în propria lor lume, parcurgând periodic temeri și fantezii bizare, în afara imaginației obișnuite a copilariei și cu mult înainte ca aceştia să fie expuşi la canabis. Cei care sunt utilizatori obișnuiți de marijuana folosesc deseori și alte substanțe, inclusiv alcoolul și țigările, ceea ce face mai dificil pentru cercetători să dezlege legătura de cauzalitate.
Este plauzibil din punct de vedere biologic că „iarba” ar putea provoca o tulburare psihotică?
Da. În acest moment, oamenii de știință știu foarte puțin despre biologia care stă la baza condițiilor psihotice. Schizofrenia, de exemplu, nu este o tulburare uniformă, ci un termen pentru o serie de probleme inexplicabile care implică psihoză recurentă și alte simptome comune.
Chiar și așa, există dovezi circumstanțiale pentru un mecanism biologic. Tulburările psihotice au tendința să apară la adolescența târzie sau la maturitatea precoce, în timpul sau după o perioadă de dezvoltare rapidă a creierului. În anii adolescenței, creierul îndepărtează conexiunile inutile sau redundante dintre celulele creierului, într-un proces numit tăiere sinaptică. Acest fenomen se produce în cortexul prefrontal, regiunea din spatele frunții în care se află gândirea și planificarea - și regiunea care este perturbată în condiții psihotice.
Regiunea este bogată în așanumiții receptori CB1, care sunt implicați și în consumul de canabis. Modificările produse în aceşti receptori ar putea crește riscul de schizofrenie, potrivit unor cercetări recente de la Institutul general al M.I.T. și Harvard. Oamenii de știință de acolo au descoperit că persoanele cu tulburare au adesea o variantă genetică, vinovată de accelerarea procesului denumit tăiere sinaptică.
Concluzie: risc mare pentru tineri
Dovezile de până acum indică faptul că riscul familial al pacientului pentru tulburări psihotice depășește orice efect adițional al consumului de canabis. Într-un alt studiu, o echipă condusă de Ashley C. Proal și Dr. Lynn E. DeLisi de la Harvard Medical School au recrutat utilizatori de canabis cu și fără istoric familial de schizofrenie, precum și non-utilizatori cu și fără o astfel de istorie.
Cercetătorii s-au asigurat că utilizatorii de canabis nu au utilizat în plus alte medicamente, un factor care a afectat studiile anterioare. Rezultatul: a existat un risc sporit de schizofrenie la persoanele cu antecedente familiale, indiferent de utilizarea canabisului. Deoarece marijuana a fost ilegală atâta timp, cercetările care ar putea rezolva problema au cam lipsit. Institutele Naționale de Sănătate din SUA au lansat un proiect de 300 de milioane de dolari, care va urmări mii de copii de la vârsta de 9 sau 10 ani până la adolescență și ar putea ajuta la clarificarea cauzelor.
Pe scurt: utilizarea regulată a canabisului cu potențial ridicat de droguri poate reprezenta într-adevăr un risc pentru tinerii care sunt în legătură cu o persoană, cu o stare psihotică. Cu privire la acest avertisment, cel puțin, majoritatea experților par să fie de acord.