Merdare este una dintre principalele căi de acces în Kosovo.
Dacă până în urmă cu o săptămână intrarea pe teritoriul kosovar era gestionată de forţele multinaţionale, acum poliţia statului autodeclarat independent a preluat toate atribuţiile de acordare a dreptului de trecere. La o zi după ce rezerviştii sârbi au incendiat zona de graniţă, punctul de frontieră arăta ca o veritabilă baricadă în calea sârbilor şi probabil că aşa va rămâne multă vreme de acum înainte.
Birocraţie şi multă suspiciune Punctele de frontieră între Serbia şi Kosovo au devenit, la o săptămână după declararea independenţei, un amestec de birocraţie crâncenă, strategie militară şi suspiciune faţă de străini şi, în primul rând, faţă de sârbi. Pentru a trece ieri în Kosovo prin Merdare aveai nevoie de cinci ore, nervi tari pentru a-ţi vedea maşina răvăşită şi calm pentru a suporta interogatoriile interminabile ale KPS (Poliţia noului stat de pe harta Europei). Controlul aspru şi zecile de întrebări ale poliţiştilor fac din încercarea de intrare în Kosovo o piatră de încercare. Pază cu lunetişti Este drept că doar în urmă cu o zi punctul de frontieră a fost atacat violent de câteva mii de sârbi care au încercat să forţeze intrarea în noul stat independent. Urmele asaltului erau încă vizibile. Şirurile de sârmă ghimpată folosite pentru protecţia zonei de frontieră purtau încă urmele incendiului declanşat de sârbi joi seară. În afară de poliţia albaneză, punctul era păzit straşnic cu TAB-uri de trupe KFOR comasate în zona albaneză, iar o parte dintre soldaţi erau răspândiţi câteva zeci de metri în jur, mai ales lunetişti.
„Suntem în permanentă alertă, pentru că ne aşteptăm ca, în orice moment, să apară din nou extremişti sârbi care să încerce acelaşi lucru ca şi aseară. Oricum, intrarea sârbilor în Kosovo va fi de acum înainte foarte selectivă“, ne-a declarat Piotr Dusanek, soldat în trupele cehe ale KFOR. SOLUŢII Ce se întâmplă cu misiunea românească Consulatul României la Priştina, a cărui desfiinţare a fost anunţată de Preşedintele Traian Băsescu săptămâna trecută, va fi transformat cel mai probabil într-un oficiu pe lângă misiunea ONU în Kosovo, ne-au declarat surse diplomatice.
Potrivit acestora, România încearcă să găsească o soluţie astfel încât să-şi păstreze legăturile în fosta provincie, dar în acelaşi timp să-şi menţină atitudinea prin care nu recunoaşte statul kosovar. O altă variantă luată în calcul de autorităţile româneşti este deschiderea unui birou comercial în Priştina.