Cei care au sperat că victoria unui partid de stânga în Danemarca va însemna abandonarea politicilor de descurajare a imigrației, s-au înșelat amarnic. Lidera social democraților, Mette Frederiksen, care se pregătește să devină cel mai tânăr premier din istoria țării, a promis încă din campania electorală măsuri extrem de dure, iar acum anunță că nu va da niciun pas înapoi.
Deși partidul ei a câștigat în alegerile din 5 iunie numai 91 din cele 179 de locuri din Parlamentul danez, Frederiksen este hotărâtă să procedeze exact ca un lider populist. Într-un interviu acordat ziarului „Kristeligt Dagblad”, șefa social-democraților anunță că toate centrele de primire pentru solicitanții de azil din țară vor fi desființate pentru că nu reprezintă decât „niște focare de ilegalitate” în care „traficul de droguri și propaganda islamică proliferează”. Drept urmare, toți refugiații și imigranții din aceste centre vor fi transferați forțat în Africa de Nord. Mette Frederiksen spune răspicat că această decizie este "dreaptă și umană".
"Nu este nimic eroic sau milostiv să adunăm în țara noastră mii de imigranți despre care nu știm nimic și să provocăm astfel tensiuni sociale enorme în societate. Problemele refugiaților nu pot fi rezolvate prin mutarea lor din țara de origine în Europa, ci oferindu-le oportunități și speranțe în statele în care s-au născut". Cât privește transferul forțat către centrele din Africa de Nord, Frederiksen spune că guvernul danez nu va face decât să pună în aplicare "acordurile de repatriere" încheiate de autoritățile de la Copenhaga cu țările din Maghreb, acorduri care n-au fost, însă, puse în aplicare.
Anunțul liderului social-democrat a provocat un adevărat șoc în rândurile aliaților din Danemarca ai social democraților. Morten Østergaard, secretar al Partidului Social-Liberal danez și aliatul de coaliție al lui Frederiksen, a vorbit despre schimbări xenofobe. La rândul lor, reprezentanții Alianței Roșu-Verde (socialiști și ecologiști) au declarat: „În esență, aceste măsuri vor face viața și mai grea și mai neplăcută pentru oamenii care au venit aici (în Danemarca n.r.) pentru a scăpa de bombele lui Assad și sclavia sexuală și teroarea ISIS”.
În principiu, ca să obțină votul Parlamentului pentru guvernul său minoritar, Mette Frederiksen ar avea nevoie de susținerea blocului de stânga care i-a susținut candidatura pentru funcția de prim ministru (e vorba atât de Partidul Social-Liberal al lui Østergaard, cât și de extrema stângă formată din Partidul Socialist al Poporului și Alianța Roșu- Verde). Numai că există și varianta învestirii guvernului cu voturile dreptei (Alianța Liberală, Partidul Conservator al Poporului, agrarienii din Venstre și naționaliștii din Partidul Poporului Danez). Apoi, Frederiksen ar putea să încheie înțelegeri punctuale (cu dreapta în materie de imigrație și cu stânga în ceea ce privește politicile sociale) pentru a-și trece proiectele de lege.
Cu alte cuvinte, Mette Frederiksen are destulă libertate de mișcare și își poate duce promisiunile electorale la îndeplinire, spre disperarea progresiștilor din întreaga Europă. De altfel reacții vehemente împotriva planurilor Social Democraților danezi de a bloca migrația au venit de la mai multe partide de stânga foarte sensibile la drepturi imigranților. Nu se poate vorbi însă de unanimitate în condamnarea lui Mette Frederiksen. Fostul șef al social-democraților germani din perioada 2009- 2017, Sigmar Gabriel, a lăudat-o pe daneză numind-o un simbol al stângii care păstrează legătura cu realitatea. Mai mult, Sigmar Gabriel a dat-o drept exemplu pentru faptul că "înțelege problemele concrete ale poporului".
În toată agitația, Frans Timmermans a preferat să rămână tăcut. Din câte se pare, candidatul Partidului Socialiștilor Europeni la funcția de șef al Comisiei Europene nu are nicio părere despre hotărârile aliaților din Danemarca. Sau poate are una, dar preferă să o țină pentru el, mai ales că ar putea avea mare nevoie de voturile europarlamentarilor din Partidul Social Democrat danez. Din câte se pare, interesul de a obține o funcție de conducere în UE este mai important pentru filantropul Frans Timmermans decât mila pentru refugiați. Că doar nu degeaba se spune că politica are moravuri ușoare.