O jucătoare a echipei Smart Bucureşti a povestit pentru EVZ neplăcerile pe care este nevoită să le îndure.
În România, fotbalul feminin este un sport aflat în obscuritate şi mizerie. Dintre cele 12 echipe din campionatul intern, doar cele din Cluj şi Timişoara au o situaţie financiară relativ stabilă, restul cluburilor zbătându-se în sărăcie.
Cu toate că Federaţia Română de Fotbal le acordă echipelor bani pentru cazare, masă şi transport, la jucătoare nu ajunge mare lucru. „Condiţiile sunt foarte grele. Într-o deplasare, la Oradea, am fost cazate la o unitate militară veche. Lenjeria era galbenă şi plină de mizerie, ne temeam să nu luăm vreo boală. Altădată, la Timişoara, am dormit la o vilă, câte trei fete într-un singur pat. În hotel erau camere libere, dar pe noi ne-au îngrămădit ca vai de lume. Nu ne-am putut odihni deloc aşa înghesuite, iar a doua zi trebuia să intrăm pe teren. Noi n-am ştiut niciodată câţi bani vin, de fapt, de la federaţie pentru cazare şi masă, dar condiţiile au fost grele mereu”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, o jucătoare de la Smart Bucureşti.
„Federaţia decontează 30 de lei pe zi de persoană”
Daniel Robe, patronul echipei Smart Bucureşti şi membru în Comitetul Executiv al FRF, se apără spunând că banii care vin de la federaţie sunt insuficienţi. „Federaţia decontează deplasările mai mari de 250 de kilometri. Ne dau 1,8 lei pe kilometru, câte 30 de lei pe zi de persoană pentru cazare şi 30 de lei pentru masă. Sunt sume destul de mici, care nu ajung niciodată. În fotbalul feminin se investeşte doar de plăcere, nu ai niciun avantaj. Ţin echipa pentru că mi-e milă de aceste fete care vor să joace fotbal. Unele provin de la casa de copii şi asta e singura lor bucurie”, susţine Daniel Robe. Deşi vorbeşte de milă, Robe nu pare impresionat de nemulţumirile ju cătoarelor vizavi de condiţiile oferite.
„Uneori, echipa-gazdă este cea care propune o soluţie pentru cazare. Dacă ei îmi iau bani şi oferă nişte condiţii jalnice, cum s-a întâmplat în unele cazuri, eu nu am ce să fac. Oricum, nici fetele nu sunt uşă de biserică. Nu ştiu cine v-a declarat vouă aceste lucruri, dar nu toate sunt nemulţumite. Unele dintre ele se plâng de condiţii, altele spun că e foarte bine”, ne-a mai declarat oficialul federal.
La nivel declarativ, FRF pretinde că face eforturi pentru a ridica fotbalul feminin. În realitate, interesul pentru sportul practicat de fete este unul apropiat de zero. HĂRŢUITE SEXUAL
Patronii şi antrenorii le fac avansuri fetelor
Condiţiile dificile şi lipsa acută a banilor nu sunt singurele neajunsuri pe care jucătoarele de fotbal din România sunt nevoite să le înfrunte. De multe ori, patronii şi antrenorii caută să profite de pe urma fotbalistelor în cele mai diverse moduri.
„Nu este cazul meu, dar cunosc fete de la alte echipe care mi-au spus cum patronii şi antrenorii de la echipele lor le fac avansuri cu tentă sexuală. Unele cedează, altele nu. În orice caz, cele care îi resping au de multe ori de suferit, într-un fel sau altul, iar cele care cedează sunt favorizate şi nu-şi mai fac probleme pentru obţinerea unui loc în primul unsprezece”, ne-a declarat jucătoarea, care a insistat să nu-i fie publicat numele pentru a nu a avea de suferit ulterior.