La finele anilor ’80, peste 50 de case din localitatea hunedoreană Câmpu lui Neag au dispărut, în urma presiunilor făcute de regimul comunist. Nu au scăpat nici vatra satului şi nici biserica. Minerii s-au apucat apoi să sape o groapă mare, de unde au exploatat mai întâi un strat de huilă aflat mai aproape de suprafaţă. Apoi, după ce au coborât 80 de metri sub nivelul solului, au intrat cu galerii în coasta muntelui.

Exploatarea a funcţionat până în 1997, mina de la Câmpu lui Neag fiind prima închisă în procesul amplelor disponibilizări şi reduceri de activitate din mineritul de pe Valea Jiului. Încă de pe vremea-n care scoteau huilă din acel loc, minerii aveau mari bătăi de cap din cauza apei care ieşea prin mai multe locuri în groapa imensă. Rezolvau însă problema cu ajutorul unor pompe de mare capacitate.

Singurii localnici, o familie de momârlani

În mai puţin de un an, de când mina a fost abandonată, hăul adânc de 80 de metri şi cu o deschidere de 7,5 hectare s-a umplut cu apă. Prin vărsarea unui pârâu de munte în lac, acesta are acum şi peşte. Mama natură răzbunându-se parcă astfel pentru că excavatoarele „au muşcat“ milioane de metri cubi de pământ dintr-o zonă de o frumuseţe rară, cum este cea de la Câmpu lui Neag.
 
Zona este numită şi acum de localnici „la carieră“, cu toate că este dominată de lacul format peste vechea exploatare. Locul arată mai puţin sinistru decât pe vremuri, însă nu poate fi catalogat drept „zonă de agrement“.

Natura începe încet-încet să-şi facă datoria, iar în ultimii ani malurile lacului au fost luate în stăpânire treptat de verdeaţă. În apropiere mai „supravieţuieşte“ doar gospodăria modestă a unei familii de momârlani, care nu s-a lăsat expropriată şi dusă-n blocurile din Uricani în 1989, iar apoi a fost salvată de Revoluţie.
 
„Ar fi mai frumos dacă s-ar amenaja zona“

Oamenii care vin „la carieră“ să se bronzeze şi să facă o baie sunt mulţumiţi că o parte din malul lacului este consolidată cu dale din beton, puse la închiderea exploatării. Lipsa unui chioşc, a unui grup sanitar şi a unui container de gunoi le creează însă neplăceri.

„Nu ai unde să arunci civilizat gunoiul. Cred că din cauza asta şi cine vrea să păstreze curăţenia se cam supără şi face la fel ca acela care aruncă nepăsător pe jos. E păcat. Ar fi mult mai frumos aici dacă s-ar amenaja cum trebuie toată zona asta“, spune Romulus Rus, un tânăr de 34 de ani din Lupeni, în timp ce-şi învaţă puştiul de numai 3 ani cum să arunce mai bine undiţa aşa încât să prindă şi el primul caras din viaţa lui.

Primarul Uricaniului, Dănuţ Buhăiescu, spune că zona va fi amenajată, dar iniţiativele sunt blocate de litigiile în care se află terenurile revendicate de foştii proprietari. „După ce vom şti clar ce terenuri se retrocedează şi ce suprafeţe rămân la primărie, vom putea discuta cu oamenii de acolo şi un plan de amenajare a zonei. În ceea ce priveşte problema curăţeniei, colectăm săptămânal gunoiul de acolo, însă nu putem pune tomberoane pentru că acestea sunt imediat furate“, explică edilul din Uricani.

CLUJ

„Laguna albastră“ de lângă satul Aghireş

Şi în judeţul Cluj, o carieră abandonată le serveşte localnicilor drept loc de linişte, recreere şi agrement. Este vorba despre fosta carieră de calcită situată la patru kilometri de satul Aghireş. Până în urmă cu vreo şapteopt ani, o societate de profil a exploatat zona, iar după închidere, în centrul carierei s-a tot adunat apă de ploaie. Astfel, s-a format un lac cu o suprafaţă de aproximativ patru hectare. Deşi apa e de un verde deschis, locul a fost botezat „Laguna albastră“, după numele filmului ce avut succes şi pe la noi.

Cei care ajung la Aghireş sunt cuceriţi pe loc de culoarea apei şi de liniştea locului. „E al şaptelea an în care vin aici cu familia. E linişte, nu e aşa aglomerat. Pe scurt, e mai bine ca-n alte locuri din judeţ“, spune Gavril Grec, în vârstă de 38 de ani, din Cluj- Napoca.
 
Din moment ce lacul este, neoficial, zonă de agrement, turiştii au şi aşteptări din partea autorităţilor, cea mai importantă referindu-se la gunoaie. „Nu cerem să se facă drum până aici, la lac, dar măcar un coş de gunoi se poate pune. E păcat, pentru că apa asta de aici e şi curată, şi nici nu miroase ca aceea din alte lacuri“, spune Laurenţiu Bereţchi, din Cluj-Napoca.


DISTRACŢIE. Sâmbătă şi duminică, zeci de clujeni s-au relaxat pe malul lacului