Strategia Cabinetului Tudose este de a renunța treptat la programul „Prima Casă”, Executivul nemaifăcând o majorare de plafon pentru program, a anunțat Alexandru Petrescu, fostul ministru al Economiei și al IMM-urilor în Guvernul Grindeanu.
„Nu există vreo intenţie să se mărească valoarea maximă a creditului Prima casă. Anul acesta nu se va face o majorare de plafon pentru Prima casă. Anul trecut fondul a solicitat o majorare şi a fost acordată o majorare, dar nu exista acel memorandum atunci”, a spus Alexandru Petrescu, în prezent director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-urilor (FNGCIMM), pentru Ziarul Financiar.
Guvernul a semnat și adoptat, pe 29 noiembrie 2016, un memorandum cu o strategie de decelerare a programului Prima casă pe perioada 2017-2020. În consecinţă, anul trecut Fondul a avut un plafon de 2,9 miliarde lei, iar anul acesta de numai 2,5 miliarde lei
„Anul viitor vom avea 2 miliarde lei plafon. Programul Prima casă, unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale post-decembriste, va decelera. Din punctul meu de vedere, programul şi-a trecut de punctul maximal al eficienţei lui. Dacă ne uităm istoric, el a fost gândit să relanseze procesul de creditare ipotecară într-o perioadă în care băncile erau extrem de rezervate de a mai acorda credite”, a explicat Petrescu.
Ne puteți urmări și pe Google News
El susține că planul iniţial al guvernului era ca acest program să genereze în portofoliul băncilor produse de creditare ipotecară cel puţin în parametri similari. Astăzi există produse, altele decât Prima casă, care au la nivelul dobânzii şi avansului parametrii similari cu Prima casă.
„În ciuda programelor simiare de creditare, în general oamenii se duc tot spre Prima casă, în ciuda faptului că programul vine cu o serie de restricţii: 5 ani nu poţi vinde, trebuie să anunţi banca, trebuie să anunţi fondul în cazul unei tranzacţionări ulterioare, etc.”
Fondul de Garantare a epuizat în momentul de faţă aproximativ 90% din plafonul pentru Prima casă, cu o rată de aprobare a dosarelor de aproximativ 80% din dosare.
Pentru creditele Prima casă, directorul FNGCIMM aminteşte că este cel mai mic grad de default, în jurul de 0,3%.
Principala sursă de venituri a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri este programul Prima casă, în timp ce garantarea creditelor pentru IMM-uri reprezintă doar 10% din venituri.
„Dacă facem o radiografie a fluxurilor de venituri, avem circa 70% venituri din Prima Casă, 15-17% venituri din programul Ministerului Agriculturii, unde susţinem prin garantare un program de activităţi rurale nonagricole, şi IMM-urile, care este principalul scop al existenţei noastre, nu aduc decât 10-12% din venituri. Noi avem o activitate anticiclică. Tindem să avem o activitate mai intensă în perioadele de criză, fiindcă băncile tind să vină spre noi mai mult atunci decât în boom economic”, a conchis Alexandru Petrescu.
Programul Prima casă a fost lansat în 2009 pentru a stopa căderea pieţei imobiliare şi a creditării intervenită ca urmare a crizei. Garanţia oferită de stat a fost de ajuns pentru bănci să susţină acordarea de credite ipotecare, pe o piaţă prăbuşită. De partea cealaltă, mulţi susţin că acest program a creat distorsiuni în piaţă prin faptul că a oprit scăderea preţurilor apartamentelor până la un nivel care să acomodeze şi salariile din România şi cu puterea de cumpărare. Dintre toate programele guvernamentale lansate în ultimii 10 ani, acesta a avut cel mai mare succes, în ciuda criticilor.
Recomandările noastre
