Strategia Cabinetului Tudose este de a renunța treptat la programul „Prima Casă”, Executivul nemaifăcând o majorare de plafon pentru program, a anunțat Alexandru Petrescu, fostul ministru al Economiei și al IMM-urilor în Guvernul Grindeanu.

„Nu există vreo intenţie să se mărească valoarea maximă a creditului Prima casă. Anul acesta nu se va face o majorare de plafon pentru Prima casă. Anul trecut fondul a solicitat o majorare şi a fost acordată o majorare, dar nu exista acel memorandum atunci”, a spus Alexandru Petrescu, în prezent director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-urilor (FNGCIMM), pentru Ziarul Financiar.

Guvernul a semnat și adoptat, pe 29 noiembrie 2016, un memorandum cu o strategie de decelerare a programului Prima casă pe perioada 2017-2020. În consecinţă, anul trecut Fondul a avut un plafon de 2,9 miliarde lei, iar anul acesta de numai 2,5 miliarde lei

„Anul viitor vom avea 2 miliarde lei plafon. Programul Prima casă, unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale post-decembriste, va decelera. Din punctul meu de vedere, programul şi-a trecut de punctul maximal al eficienţei lui. Dacă ne uităm istoric, el a fost gândit să relanseze procesul de creditare ipotecară într-o perioadă în care băncile erau extrem de rezervate de a mai acorda credite”, a explicat Petrescu.

El susține că planul iniţial al guvernului era ca acest pro­gram să genereze în portofoliul băncilor pro­duse de creditare ipotecară cel puţin în para­metri similari. Astăzi există produse, altele decât Prima casă, care au la nivelul dobân­zii şi avansului parametrii similari cu Prima casă.

„În ciuda programelor simiare de cre­ditare, în general oamenii se duc tot spre Pri­ma casă, în ciuda faptului că programul vine cu o serie de restricţii: 5 ani nu poţi vinde, tre­buie să anunţi banca, trebuie să anunţi fon­dul în cazul unei tranzacţionări ulterioare, etc.”

Fondul de Garantare a epuizat în momentul de faţă aproximativ 90% din plafonul pentru Prima casă, cu o rată de aprobare a dosarelor de aproximativ 80% din dosare.

Pentru creditele Prima casă, directorul FNGCIMM aminteşte că este cel mai mic grad de default, în jurul de 0,3%.

Principala sursă de venituri a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri este programul Prima casă, în timp ce garantarea creditelor pentru IMM-uri reprezintă doar 10% din venituri.

„Dacă facem o radiografie a fluxurilor de venituri, avem circa 70% venituri din Prima Casă, 15-17% venituri din programul Ministerului Agriculturii, unde susţinem prin garantare un program de activităţi rurale nonagricole, şi IMM-urile, care este principalul scop al existenţei noastre, nu aduc decât 10-12% din venituri. Noi avem o activitate anticiclică. Tindem să avem o activitate mai intensă în perioadele de criză, fiindcă băncile tind să vină spre noi mai mult atunci decât în boom economic”, a conchis Alexandru Petrescu.

Programul Prima casă a fost lansat în 2009 pentru a stopa căderea pieţei imobiliare şi a creditării intervenită ca urmare a crizei. Garanţia oferită de stat a fost de ajuns pentru bănci să susţină acordarea de credite ipotecare, pe o piaţă prăbuşită. De partea cealaltă, mulţi susţin că acest program a creat distorsiuni în piaţă prin faptul că a oprit scăderea preţurilor apartamentelor până la un nivel care să acomodeze şi salariile din România şi cu puterea de cumpărare. Dintre toate programele guvernamentale lansate în ultimii 10 ani, acesta a avut cel mai mare succes, în ciuda criticilor.