Opt miliarde de euro - atât va primi România din bugetul UE pentru investiţii în dezvoltarea rurală, în perioada 2007-2013. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, fermierii şi autorităţile locale pot lua bani pentru investiţii în ferme, activităţi neagricole şi dezvoltarea satelor.

Vasile F. (39 de ani) are un hectar de teren în judeţul Constanţa. Cu banii de la SAPARD a reuşit să-şi cumpere un tractor şi să lucreze viţa-de-vie pe care o folosea până atunci pentru consumul propriu. Acum, vrea să înlocuiască viţa nobilă care nu era suficient de productivă cu alta, mai tânără. Investiţia se ridică la câteva sute de mii de euro, mai ales că intenţionează să planteze viţă tânără şi pe alte câteva hectare concesionate.

De ieri, fermierul din Constanţa poate depune proiectul de finanţare la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi va primi banii - din fonduri de la Uniunea Europeană - cel târziu în vară. El poate primi cofinanţare de maximum un milion de euro. Cel mai important, până la 75% din banii ceruţi pot fi nerambursabili. La SAPARD, programul de preaderare, maximum 50% din bani erau neramburabili.

În plus, dacă vrea să facă un credit pentru partea de bani pe care trebuie să o ramburseze, băncile cu care lucrează ministerul (BCR, BRD, CEC, Raiffeisen s-au anunţat până acum) îi pot acorda o perioadă de graţie mai lungă decât cea obişnuită. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), fermierii pot lua bani pentru investiţii în modernizarea fermelor, creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere şi dezvoltarea satelor.

Opt miliarde de euro, atât va primi România din bugetul UE pentru investiţiile în dezvoltarea rurală, pentru perioada 2007-2013. „Este cea mai mare sumă primită de vreun stat al UE. Investiţiile vor fi consistente“, a apreciat ministrul agriculturii, Dacian Cioloş. Viaţa la ţară

Cel mai recent raport pe agricultură al Comisiei Europene relevă dezastrul din mediul rural autohton: avem peste 4 milioane de gospodării, de patru ori mai mult decât media din UE. Prin comparaţie, Franţa - cu o suprafaţă agricolă dublă faţă de noi - are doar jumătate de milion de ferme. De aici şi imposibilitatea de a pune pe picioare o afacere rentabilă.

Productivitatea fermelor de la noi este printre cele mai scăzute din Europa (performanţe mai scăzute au înregistrat doar Polonia şi Bulgaria), populaţia este îmbă trânită, iar mai mult de 80% din gospodării au fost încadrate la capitolul „ferme mici“. În Spania, de exemplu, majoritatea fermelor sunt de talie mijlocie sau mare.

Cu banii din fonduri UE, fermele de la noi ar trebui să ajungă, în următorii zece ani, la nivelul celor din Europa.

BRD: Finanţări numai în lei     BRD va acorda finanţări în cadrul Programului Naţional de dezvoltare Rurală (PNDR) numai în moneda naţională.

Directorul Fonduri Europene în cadrul Departamentului Mari Clienţi Corporativi, BRD-GSG, Carmen Arhip, ne-a dat câteva informaţii referitoare la aceste împrumuturi.

EVZ: În ce monede sunt acordate finanţările? C.A.: Finanţările pentru proiectele eligibile în cadrul PNRD vor fi acordate de bancă în moneda locala.

EVZ: Care ar fi dobânzile medii practicate de bancă la aceste finanţări? C.A.: Costul finanţării pentru beneficiarii de fonduri europene pentru măsurile promovate prin PNDR va ţine seama de situaţia economică şi financiară a clientului existent său potential şi de complexitatea proiectului prezentat. BRD se va implica activ în derularea proiectelor eligibile în cadrul PNDR printr-o ofertă dedicată de produse şi servicii, adaptată nevoii de finanţare a solicitanţilor de fonduri europene. 

EVZ: Care este gradul mediu de garantare a creditelor? C.A.: Cumulul şi tipul garanţiilor se vor stabili, de la caz la caz, de comun acord cu clientul, ţinându-se seama de volumul creditului, situaţia economico-financiară, viabilitatea proiectului şi durata de creditare. Mixul garanţiilor va depinde şi de obiectul în sine al investiţiei. (Consuela Stegărescu) CUM SE IAU BANII Ce trebuie să facă fermierul pentru a obţine finanţare 1. Un drum la Direcţia judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, pentru a obţine Ghidul Solicitantului, care conţine toate datele tehnice de care are nevoie pentru a-şi întocmi proiectul. 2. Să completeze cererea de finanţare, după ce a obţinut studiul de fezabilitate, declaraţia de venituri, documentele pentru terenul agricol, acordul de mediu şi graficul de rambursare şi cererea aprobată de autorizare a replantării viţei-de-vie. 3. Să depună dosarul de cerere de finanţare, cu toate actele necesare, proces care a început de ieri. Lipsa unui act anulează proiectul. 4. Funcţionarii de la Direcţia judeţeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală verifică cererea de finanţare şi eligibilitatea dosarului. 5. Funcţionarii verifică în teren cererile de finanţare.

6. Selecţia proiectelor. 7. Semnarea contractului. 8. De acum, fermierul Vasile F. din Constanţa îşi poate cumpăra viţa-de-vie tânără şi poate demara afacerea.