Imaginea legendarului sculptor român este, de câteva zile, o invitație de a dona bani pentru arta din România. Asta după „succesul” campaniei de subscripție publică de cumpărare a sculpturii sale „Cumințenia Pământului”

Ministerul Culturii a anunțat zilele trecute constituirea Fondului Brâncuși , care „va avea ca scop achiziționarea operelor de artă contemporană și a celor care aparțin tezaurului patrimoniului cultural național”. „Fondul Brâncuși asigură accesul la opere de valoare culturală deosebită, încurajează implicarea societății în susținerea actului cultural și pune bazele unei viitoare strategii pentru achiziționarea de artă de către stat. Fondul Brâncuși va fi gestionat de către Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)”.

Această știre a pus pe jar oamenii preocupați de lumea artei, de piața artei din România. Faptul că s-a înființat acest fond este în regulă. Ceea ce nu se prea înțelege, ceea ce naște suspiciuni, ca să fim mai exacți, este modul în care se va proceda atunci când se va achiziționa o operă de artă. Ei își doresc, cu sinceritate, ca o operă de artă să fie judecată la adevărata sa valoare și nu în funcție de deținătorul ei. Nu vor nimic subiectiv. Se dorește o transparență totală din partea AFCN și a specialiștilor care se vor ocupa de această „afacere”. Specialiștii, adică o comisie formată din 7 membri, care va judeca și va recomanda achiziționarea operelor de artă de pe piața din România.

Se lucrează la norme

Irina Cios, directorul AFCN, ne-a spus că se lucrează de zor la structura Comisiei. „În câteva zile ar trebui să avem structura acesteia”. Nu și numele. Membrii comisiei vor veni de la instituții ca Institutul Național de Artă, muzee, oameni care cunosc foarte bine valoarea artei. „Nu va fi implicat nimeni din zona afacerilor cu artă, colecționari, case de licitații etc. Bineînțeles, atunci când se va face selecția operelor, se va ține seama de valoare. Mai ales în ceea ce privește arta contemporană, vor fi urmărite vârfurile”, spune Irina Cios.

Există aceste două elemente: arta de tezaur și arta contemporană. „În ceea ce privește arta de tezaur se va urmări atunci când o lucrare de acest fel se află pe piață, în expoziții cu vânzare, în licitații, iar statul va cere să-și poată exercita dreptul de preemțiune”, adaugă Irina Cios.

Acum se lucrează la normele de aplicare a Ordonanței care a stat la baza înființării Fondului Brâncuși. Probabil, pe la începutul lunii noiembrie se va înțelege mai bine cum vor merge sau cum ar trebui să meargă lucrurile.

Ca lucrurile să meargă bine și corect, spun cei îngrijorați de felul în care vor fi expertizate și punctate aceste opere (care vor face obiectul unei propuneri de achiziționare din Fondul Brâncuși) trebuie avut în vedere ceva foarte important. Anume: aceste expertize și punctări trebuie realizate de oameni care nu au făcut niciodată parte din echipele de evaluatori care au colaborat cu casele de licitație și cu galeriile de artă și pot oferi o recomandare incontestabilă. Asta ar aduce echidistanța. Poate că ar trebui să fie consultați și vechii colecționari, vechii galeriști, ținânduse seama și de experiența lor.

Lucrările vor merge în muzee

Dragoș Neamu (foto), director executiv al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, salută înființarea Fondului Brâncuși. „Este o idee foarte bună. S-a născut tocmai pentru că, în ciuda vocilor care au contestat tot timpul, campania de subscripție publică (pentru achiziționarea „Cumințeniei Pământului - n.r.) a fost o reușită. Sute de mii de donatori înseamnă un început convingător de apropiere a oamenilor de artă și un argument pentru înființarea acestui fond. Singura mare provocare este ca AFCN, administratorul acestuia, să găsească acele persoane capabile și cu o puternică expertiză în configurarea unor strategii mature de fundraising, care să stimuleze colecta. Gândițivă că acest fond depinde exclusiv de bunăvoința și disponibilitatea unor mecena, a unor contributori privați, din mediul de afaceri etc.”, spune Dragoș Neamu. Aceste opere de artă vor merge în muzee, adaugă el.