Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, a lansat recent un avertisment crunt despre România. La fel ca alte state, și țara noastră este amenințată de o criză alimentară de anvergură din cauza prețurilor tot mai ridicate cerute pentru materialul genetic din zootehnie, îngrășăminte, energie electrică și carburanți.
De asemenea, cel care în prezent este preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR) a expus și alte motive pentru care care România este amenințată de criză alimentară și foamete.
Spre exemplu, Botănoiu a reamintit guvernanților că lipsa forței de muncă în agricultură rămâne în continuare o mare problemă. Pentru rezolvarea ei, una dintre măsuri ar fi majorarea salariului până la 3.000 lei şi acordarea unor facilităţi similare cu acelea din construcţii.
În opinia fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii, ar trebui finalizat cât mai repede planul naţional de irigaţii. Totodată, Daniel Botănoiu crede că producătorii agricoli trebuie să beneficieze de apă gratuită la SPP (n.r. - staţie de pompare).
De asemenea, Guvernul Românie ar trebui să susţină costului acesteia cu 50% de la SPP la plantă. Președintele AFR nu a uitat de zona montană, despre care consideră că are nevoie în continuare de investiții.
Criza alimentară amenință România
Din punctul său de vedere, Butănoiu apreciază că fără susţinerea tânărului fermier, a liceelor agricole şi infrastructurii în cercetare şi inovare, este greu ca România să evite o criză alimentară în viitor.
foto: commons.wikimedia.org
„Riscurile legate de o criză alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară, având în vedere că importăm majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de 3 miliarde euro.
Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare, ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?″, a declarat Botănoiu pentru Agerpres.
El a mai spus că odată cu restricţiile acceptate prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor crește și preţurile materiilor prime agricole europene. Alte efecte vor avea legătură cu dispariţia activităţilor din mediul rural şi o migraţie în creştere.
Pericolul? Vom produce mai puțin
„Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%.
Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator″, a completat Botănoiu.
În contextul în care preţul de achiziţie al îngrăşămintelor azotoase în 2020 a fost de 900 lei, este șocant cum în 2021 a depăşit 4.000 lei/tonă. Aici s-a ajuns după ce a crescut preţul gazelor naturale cu 40%, iar a energiei electrică a fost scumpită cu 19%, în timp prețul motorinei a fost majorat cu 21%.
foto: flickr.com
„Sunt creşteri enorme pentru un sector agroalimentar care în cei mai buni ani are un profit de maximum 5%. Inputurile mai scumpe, lipsa biotehnologiilor, interdicţia privind utilizarea pesticidelor, cantităţi reduse de îngrăşăminte, punerea în practică a eco-schemelor nu duc decât la abandonul fermelor!
Agricultura din România este grav afectată
Cu plăţi directe reduse, cu un buget pentru agricultura mai mic şi cu pretenţii mai mari de mediu şi climă nu putem avea decât produse mai puţine şi mai scumpe. Să mănânci poate fi un lux în viitor, în special pentru cei cu venituri reduse″, a mai spus adăugat liderul Asociaţiei Fermierilor din România.
Soluția? „Măsuri urgente″ pentru sprijinirea producătorilor români. Printre ele se numără susţinerea exploataţiilor agricole (zootehnie, vegetale, legumicultură, piscicultură) prin scheme de ajutor de stat.
Apoi ar fi nevoie de susţinerea preţului energiei electrice, al gazului și al motorinei odată cu implementarea investiţiilor pentru asigurarea necesarului de energie în ferme.
Este nevoie și de încurajarea consumului de produse interne şi operaţionalizarea Casei de comerţ Unirea. De asemenea, ar fi binevenită asigurarea necesarului de material genetic pentru sectoarele aflate în dificultate şi de majorarea Rezervei de stat la produsele esenţiale.