România nu a semnat scrisoarea de intenție cu Fondul Monetar Internațional, a anunțat ieri Victor Ponta în urma discuțiilor cu FMI. Negocierile privind un nou acord s-au „reportat” pentru aprilie.

Guvernul s-a opus calendarului impus de FMI privind creșterea prețului la gaze naturale, dar și cerinței de restructurare a companiilor energetice, care ar fi însemnat concedieri. Temele abordate în discuțiile cu Fondul au fost multe și au inclus nemulțumiri și opoziții din partea FMI. Discuțiile cu privire la un nou acord au fost amânate.

Consumatorul vulnerabil

Potrivit premierului Victor Ponta, FMI ar fi impus Guvernului să respecte calendarul de liberalizare a prețului la gaze convenit inițial, ceea ce presupune creșterea tarifului pentru utilizatorii casnici și pentru CET-uri cu 16%, până la 62 de lei pe Mwh, din aprilie, România recuperând astfel toate majorările care nu au mai avut loc. Discuțiile cu Fondul au fost însă mult mai „complexe”, a declarat pentru EVZ Gheorghe Ialomițianu, membru în Comisia Buget - Finanțe din Camera Deputaților.

„Argumentul Guvernului a fost că nu dorește creșterea prețului la gaze deoarece cei mai expuși ar fi consumatorii cu venituri mici, vulnerabili. FMI a atras însă atenția Guvernului că banii pe care vrea să îi folosească în programul «Prima Mașină», adresat unor persoane care oricum au mai mulți bani, i-ar putea folosi pentru consumatorul vulnerabil. Însă, Guvernul nu vrea să renunțe la «Prima Mașină»”, a spus Ialomițianu.

Guvernul vrea să prelungească calendarul de liberalizare a prețului la gaze până în 2021, cu trei ani peste termenul convenit inițial – 2018, ceea ce ar înseamna că românii scapă pentru o perioadă de creșteri de prețuri. Fondul este nemulțumit de faptul că modificarea calendarului este o decizie unilaterală a Guvernului. Ca urmare, nu a fost semnată scrisoarea de intenție.

Fără concedieri în energie

O altă propunere asupra căreia FMI și Guvernul n-au căzut la înțelegere vizează concedierile din companiile energetice. FMI ar fi cerut restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia, implicit concedieri. „Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu măsuri care să ducă la dispariția acestui acest sector esențial pentru siguranța noastră energetică și dezvoltarea economico- socială unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special”, a spus, ieri, premierul.

„Reforme” în managementul privat

Făcând bilanțul întâlnirii cu FMI, premierul a ținut să puncteze și reformele înregistrate de companiile de stat, în special cele administrate privat. CFR Marfă a fost în centrul discuțiilor. Compania a beneficiat, în plin proces de privatizare, de ștergerea datoriilor la stat în valoare de circa 1,7 miliarde de lei. „Acum s-a discutat și despre ștergerea datoriilor nou acumulate. Or, FMI a atras atenția că nici după eșalonarea inițială compania nu și-a îmbunătățit performanța financiară”, spune Ialomițianu.

În schimb, punctul asupra căruia au insistat guvernanții a fost că atât CFR Marfă, cât și alte companii de stat, scoase la privatizare, precum Poșta Română, au înregistrat profit în 2014. Chiar și Oltchim ar fi realizat, în ianuarie 2015, un profit de 700.000 de euro după ce, în noiembrie anul trecut, administratorii au mai inclus în producție o secție a combinatului.

Schimbare de 180% în legea insolvenței

Viziunea FMI s-a schimbat radical în privința Legii falimentului personal, pe care o respingea până acum, din cauză că nu exista un calcul al impactului asupra băncilor. După izbucnirea crizei francului elvețian, cei de la FMI recomandă adoptarea legii. „Pe două căi ne recomandă să mergem: să finalizăm adoptarea Legii insolvenței persoanelor fizice, pe de o parte; iar pe de altă parte să canalizăm și să stimulăm dialogul între instituțiile de credit și persoanele îndatorate, cu un suport legislativ de facilitare a acestui dialog de tipul OUG 46 (Electorata - n.r.)”, a spus ieri Viorel Ștefan, șeful Comisiei de Buget - Finanțe din Camera Deputaților. România are în prezent în derulare un acord de tip prevetiv cu FMI și Comisia Europeană, în valoare de 2 miliarde de euro, care va expira în luna septembrie. Următoarea vizită a delegației FMI în România este programată pentru aprilie.