Delegaţia comună a Băncii Mondiale, Comisiei Europene şi Fondului Monetar Internaţional a prezentat astăzi concluziile celei de-a patra evaluări a acordului de standby pe care îl derulează în România, în cadrul unei coferinţe organizate la Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

Acordul de tip standby are doua două evaluări formale pe an. Programul se află pe calea cea bună, s-au făcut progrese semnificative. România a înregistrat progrese semnificative ceea ce a fost demonstrat de emisiunea de obligaţiuni pe 10 ani, a spus Istvan Szekely, şeful misiunii Comisiei Europene în România.

După doi ani de recesiune economia României se întoarce la creştere, ceea ce este determinat de un an agricol bun şi exporturi foarte bune.

Pentru 2012 prognoza de creştere s-a ajustat în jos, la 1,5 – 2%, de la 1,8 - 2,3%, din cauza recesiunii anticipate în zona euro. Despre arierate Arieratele din sănătate sunt aproape de 0. Dar stocul arieratelor statului este încă important.  Cifrele pe luna ianuarie privind încasările bugetare arată destul de bine. Anul trecut ne-a demonstrat că guvernul are o capacitate puternică de control a cheltuielilor. Bugetul pe 2012 e pe calea cea bună. Suntem îngrijorați în privinta programului de investiții. Cheltuielile pentru investiții ar trebui trecute în anvelopa bugetară a guvernului.

Inflația a scăzut la 3,1% în decembrie și suntem încă la mijlocul intervalului țintit de banca centrală. Despre preţurile la energie

Este nevoie de restructurare în sectorul energetic. Preţurile reglementate pentru consumatorii industriali vor fi eliminate pâna la finele lui 2013. Pentru consumatorii casnici, preţurile vor fi ajustate începând din 2013.

Am acordat o amânare şi ajustarea se va face până în 2017 si nu 2015, cum se convenise iniţial. Foaia de parcurs pe electricitate va fi elaborată zilele următoare. La gaze naturale se va discuta foaia de parcurs în cadrul misiunii viitoare, din aprilie. Se vor elimina treptat preţurile reglementate la utilizatori casnici şi industriali. Despre evoluția economiei Creşterea economică a fost peste aşteptări în 2011, de circa 2,5%, a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI.

Inflaţia a scăzut semnificativ şi este de aşteptat să scadă în continuare. Este nevoie de politici prudente pentru a se asigura o protecţie suficientă împotriva şocurilor viitoare.

Progresele de până acum vor permite României să facă mai bine faţă şocurilor ca până acum şi să facă mai bine faţă decât celelalte state europene.

Pe fond fiscal, evoluţia a fost favorabilă, veniturile fiscale colectate au fost mai mari în 2011 decât în estimări, ceea ce a permis guvernului să reducă arierate şi facturile neplătite în decembrie.

Trebuie să ţinem seama că reducerea deficitului de la 4,2% la 2,1% din PIB, plus creşterea mai slabă, vor lăsa mai puţin loc pentru iniţiative noi în 2012. Fonduri UE

Fiecare euro cheltuit de România va atrage 10 euro din fonduri UE. Absorbția fondurilor UE a crescut la peste 6%. Unele proiecte sunt nefinalizate din cauza restricţiilor de finanţate. Se identifică mereu proiecte noi care pot fi finanţate prin fondul național de dezvoltare a infrastructurii. Acest lucru este crucial pentru a se preveni risipa de fonduri publice, mai ales că România cheltuieşte mult pe investiţii. Sectorul sanitar

A doua provocare din sectorul financiar este sectorul sănătății. Suntem conştienţi de încercările de reformare. Dar sistemul sanitar din România este defect şi nu mai poate continua fără reforme semnificative. Cererile pentru acest sistem sunt mult mai mari decât resursele acestui sistem. Am convenit că trebuie să se acorde timp pentru o dezbatere publică completă care să garanteze că planul de reformă se bucură de sprijinul popoulaţiei. Eliminarea arieratelor

Au fost îndeplinite toate ţintele referitoare la arierate. Cele care depăşesc o lună de zile au fost eliminate, dar există loc pentru scurtarea perioadei de timp după care facturile devin scadente şi se depun efoturi pentru eliminarea arieratelor autorităţilor locale.

La întreprinderile de stat provocările sunt mai mari şi arieratele se ridică la circa 3% din PIB. Firmele care datorează aceste sume nu au bani de investiţii, dar resursele de la buget nu pot fi alocate decât dacă se asigură viabilitatea societăţilor. Aceasta implică reforme la nivelul sopcietăţilor. S-au făcut progrese importante în reforma întrepriderilor, dar au fost inegale.

Investiţiile mai mari în sectoarele generatoare de creştere cum sunt energia şi transporturile pot lansa Romania pe o creştere potenţială şi mai mare. Dar trebuie să existe un mediu prielnic.

Aceste companii trebuie să fie suficient de atractive pentru investitorii privaţi. Preţurile reglementate trebuie să ne asigurăm că sunt adecvate. Regimul de preţuri din sectorul energetic ar trebui să reflecte costurile, aşa încât tot mai multe investiţii să fie făcute în sector.

Contractele bilaterale Cetăţenii români pierd în jur de 275 de milioane de euro pe an numai la Hidroelectrica din cauza acestor contracte bilaterale. Trebuie garantată o piaţă stabilă.

Autoritărţile vor începe un proces de dereglementare treptat al prețurilor la gaze și energie. Despre proteste

Discutăm cu orice partid este la putere. Înţelegem nemulţumirile pe care le au unii cetăţeni. Situaţia este dificilă, dar din punct de vedere economic lucrurile merg mai bine. Mai sunt de făcut de reforme în sectorul sanitar şi aceste reforme vor fi făcute. Scopul acestui program este ca ţara să poată ieşi pe piaţă fără probleme.

Creşteri de salarii

Cred că cooperarea României cu instituţiile internaţionale a fost una de succes. Rezultatele vizibile arată o îmbunătăţire a situaţiei economie şi aş putea spune că e unul din cele mai de succes programe la nivel european, a spus Jeffrey Franks.

Cea mai bună formă de protecţie pentru România este de a se asigura că proiectele decurg bine şi că are un buffer, rezerve ale finanţelor publice, care să îi confere o protecţie.

Este devreme să discutăm schimbări în domeniul salariilor şi pensiilor dar rămâne de văzut pe parcursul anului, când economia va merge mai bine. În sectorul privat salariile cresc mai mult decât inflaţia, ceea ce este o veste bună pentru economie.

Sunt şef de misiune în România şi Irlanda şi ambele programe funcţionează şi decurg bine, ambele ţări sunt recompensate de pieţe. Programul din România este orientat către creştere. Ar trebui să fiţi mândri de asta.

România poate juca un rol important la nivel energetic în Uniunea Europeană. În sectorul gazelor planul de creştere va fi stabilit în aprilie. La electricitate preţurile ar trebui să crească mai devreme. Preţurile la energie electrică sunt sub standardele internaţionale. Trebuie totodată să existe planuri de protecţie a gospodăriilor sărace. România nu are capacitatea de a exporta gaze. Dar România nu trebuie să mai importe gaze la prețuri atât de mari, cum ar fi importurile din Rusia. Despre concedierile la companiile de stat

În multe companii nu e nevoie de concedieri, în altele este nevoie. În industrii precum cele miniere exista un program la nivelul UE de a susţine muncitorii când minele sunt închise. Dacă nu sunt rezolvate problemele companiilor atunci oamenii sunt concediaţi dacă sunt rezolvate nu mai e nevoie de concedieri.

Multe companii au concediat şi nu o duc mai bine. Piaţa este cea care va determina nivelul optim al angajaţor, nu fucnţionarii internaţionali.

Despre reducerea dobânzii cheie

Este îmbucurător că BNR se află într-o poziţie avantajoasă. Inflaţia a scăzut suficient ceea ce i-a permit să schimbe politica dobânzii, a spus Jeffrey Franks. BNR trebuie să fie totuşi precaută pentru că ţinta sa primară este inflaţia.