Creșterea pensiilor în România ar trebui făcută treptat. Este nevoie și de noi reforme fiscale, sunt recomandările transmise de Fondul Monetar Internațional (FMI)
FMI vinee cu un set de recomandări pentru Lega pensiilor
Noul proiect de lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung. Dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului în următorii câțiva ani, se arată în raportul FMI privind România, publicat vineri.
FMI critică taxele pe cifra de afaceri
Pachetul fiscal adoptat recent oferă o îmbunătățire binevenită în politica fiscală. Şi ar trebui să contribuie la reducerea oarecum a deficitului fiscal în 2024. Dar va fi nevoie de mai mult. În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte.
Cu toate acestea, unele măsuri, în special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici. Şi i ar trebui reconsiderate.
Mai mult, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a ridica cel puțin 2% din PIB în venituri suplimentare. Dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Asigurând în același timp că toți contribuabilii își plătesc cota echitabilă.
Raționalizarea TVA și a impozitelor pe venitul personal
FMI consideră că ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive pe venit.
Politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. Anunțarea unor reforme fiscale suplimentare cu mult timp în avans va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări.
Cheltuielile pentru pensii și salariile din sectorul public ar trebui stabilite pe o traiectorie sustenabilă bazată pe formule. Așa cum se prevede în NRRP. Acești pași ar trebui să contribuie la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu. Şi să sprijine o cale credibilă pentru consolidarea fiscală necesară.
FMI despre noua lege a pensiilor
Sursa foto: Dreamstime.com
Noul proiect delege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung. Dar ar genera costuri fiscale inițiale. Care ar putea periclita eforturile de reducere a deficitului în următorii câțiva ani. Pentru a evita acest risc, sunt necesare o introducere treptată a acestor costuri și o implementare prudentă.
Politica monetară nu ar trebui relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie fermă descendentă. Aașa cum este necesar pentru revenirea inflației totale în intervalul de toleranță până la începutul anului 2025.
Inflația este în scădere în linii mari, conform previziunilor. Dar riscurile apar din creșterea puternică a salariilor. În plus, autoritățile monetare ar trebui să fie, de asemenea, pregătite să înăsprească politica monetară. În cazul în care se materializează riscuri pozitive asupra inflației de bază.
Episodul recent de volatilitate mai mare a cursului de schimb oferă o oportunitate de a crește treptat flexibilitatea cursului de schimb bidirecțional pe termen mediu.
Acest lucru ar reduce oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital. Ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice.
În acest context, este important să trecem treptat pentru a păstra câștigurile de încredere înregistrate în ultimul deceniu. Date îmbunătățite privind așteptările inflaționiste ar sprijini calibrarea politicii monetare.