Fondul Monetar Internațional a atras angajamente de finanțare de doar 320 de miliarde de dolari de la unele dintre țările membre, potrivit directoarei Fondului, Christine Lagarde, citată de Bloomberg.
Lagarde a demarat recent o campanie pentru creșterea capacității de finanțare a FMI, necesară în eventualitatea unei reizbucniri a crizei datoriilor suverane în Europa. Cele mai mari contribuții în cadrul acestui demers au venit chiar din Europa, peste 200 de miliarde de dolari.
Cel mai mare creditor non-european este deocamdată Japonia, cu 60 de miliarde de dolari, însă Fondul este în discuții avansate și cu China, care ar putea contribui de asemenea cu o sumă importantă.
Dacă la început șefa FMI declara că speră să strângă circa 600 de milioane de dolari, ulterior așteptările s-au diminuat, iar în prezent ea speră doar la ”mai mult de 400 de miliarde”. Americanii se ocupă mai întâi de anul electoral Fondul Monetar Internațional are în acest moment o capacitate de finanțare de 380 de miliarde de dolari, iar din banii pe care îi va strânge va putea împrumuta doar o parte, restul trebuind să fie păstrați ca rezervă.
În aceste condiții, instituția începe să fie pusă în umbră de fondul de salvare inițiat la nivelul zonei euro, a cărui dimensiune depășește un trilion de dolari.
Unul dintre motivele pentru care succesul demersului directoarei FMI poate fi catalogat mai degrabă ca discutabil este refuzul partenerului tradițional, SUA, de a oferi finanțare. Pe de o parte, americanii ar dori eforturi mai susținute din partea țărilor europene pentru a rezolva problema datoriilor de stat. Pe de altă parte, executivul de la Washington este reticent în a cere Congresului bani suplimentari pentru FMI într-un an electoral.