Din exterior, şi mai ales pentru un străin, Florida pare un bastion al liberalilor. Cu plaje, soare, oraşe cosmopolite, imigranţi, "the sunshine state" nu lasă nici măcar impresia unui veritabil front de luptă politică între democraţi şi republicani, între liberali şi conservatori, a cărei miză este în final votul celor 29 de electori. După California şi Texas, Florida aruncă în joc cele mai multe voturi în colegiul electoral unde se decide în final viitorul lider de la Casa Albă.
Din 1877, când s-a încheiat epoca Reconstrucţiei în America, până în 1948, candidaţii democraţi s-au impus în 17 din cele 18 scrutine prezidenţiale. Din 1952 până în prezent, democraţii şi-au adjudecat doar patru din cele 15 alegeri. Ultimul a fost cel din 2008, când Barack Obama a obţinut 51 la sută din voturi. Florida a ieşit în faţă din rândul aşa-numitelor state indecise în 2000 când republicanul George W. Bush a câştigat aici la o diferenţă de doar 537 de voturi, o victorie decisă în final de Curtea Supremă a Statelor Unite. Democratul Al Gore, fost vicepreşedinte în administraţia Clinton, a pierdut, deşi câştigase votul popular la nivel naţional. Mulţi au denunţat atunci o victorie nemeritată şi incorectă a lui Bush. "Florida va fi cea din 2000 doar din perspectiva importanţei în procesul electoral" se grăbeşte să sublinieze Ken Detzner, secretar de Stat al statului Florida, într-un interviu acordat EVZ. Funcţia sa nu are nicio legătură cu diplomaţia, aşa cum mulţi ar crede, el fiind în realitate oficialul numit de guvernator, un republican în cazul de faţă, pentru a superviza alegerile. Răspunsul său grăbit şi apăsat ascunde teama ca nu cumva jurnaliştii străini să vadă în statul pe care electoral îl cârmuieşte un nou focar de nereguli la urne. Eu îl întrebasem dacă se aşteaptă ca Florida să decidă din nou învingătorul în cursa pentru Casa Albă, aşa cum a făcut-o în 2000. "Florida este acum un exemplu în ceea ce priveşte reformarea legilor electorale şi modul în care administrează alegerile. Am adus tehnologie nouă pentru care am alocat multe fonduri iar populaţia este mult mai educată în privinţa legislaţiei electorale. Avem acum n sistem electoral uniform acum pentru că au trecut 12 ani de atunci" se mândreşte Ken Detzner. Reformulând întrebarea, primesc în sfârşit un răspuns. "Este posibil. Oricare din cele nouă poate înclina balanţa. E greu de prezis însă, oricine poate anticipa în ce stat se vor decide alegerile poate ajunge un om bogat în America" glumeşte secretarul. Florida are, dintre toatele cele nouă state indecise, cei mai mulţi electori la bătaie, 29, cu doi mai mulţi decât acum patru ani, fapt ce subliniază o populaţie în continuă creştere, subliniază secretarul. Amalgam de populaţie şi simpatii politice Ce face însă din Florida un stat indecis? "Ştiu că voi vedeţi Florida prin prisma marilor oraşe, precum Miami, aglomeraţii cosmopolite. Dar Florida are o populaţie atât de diversă. Sunt într-adevăr mai mulţi democraţi înregistraţi aici, dar avem o sumedenie de micro-centre politice de-a lungul întregului stat. În sud avem într-adevăr o populaţie mai mult liberală, dar în nord, la graniţa cu Georgia şi Albama, avem influenţele conservatoare" explică acesta. Lupta cea mare se dă pentru centrul Floridei, acolo unde liberalismul se întâlneşte cu conservatorismul, explică şi Paul Flemming, editor politic la ziarul Tallahasse Democrat. "Frontul electoral este aşa-numitul coridor I4, după numele autostrăzii care leagă St. Petersburg şi Daytona Beach, de la vest la est. În oraşele de aici descind candidaţii când îşi fac campanie în Florida. Aici sunt cei care nu au simpatii politice pe termen lung" spune acesta. Tallahassee, capitala statului Florida şi a comitatului Leon, este un fief democrat. Asta pentru că aici studiază peste 60.000 de studenţi la două universităţi şi un colegiu, la care se adaugă angajaţii instituţiilor publice. Comitatul este însă o insulă de simpatizanţi democraţi într-o mare de conservatori. În Florida sunt circa 4,6 milioane de persoane înscrise ca alegători democraţi şi circa 4,1 milioane ca republicani. Aproape 2,5 milioane de votanţi nu s-au înscris în niciun partid şi aceştia sunt de fapt miza campaniei încă în desfăşurare. O particularitate a acestui stat şi, mai ales, o problemă mare pentru Partidul Democrat sunt aşa-numiţii "Dixiecrats", votanţi înscrişi ca democraţi, dar care votează de fapt cu republicanii. Nu e de mirare această fluctuaţie electorală, în condiţiile în care mai puţin de o treime din actuala populaţie este născută în Florida iar unul din cinci locuitori s-a născut în afara ţării. O populaţie în continuă mişcare cu simpatii politice în continuă schimbare. Ultimul asalt electoral Drept urmare, în ultimele zile, democraţii şi-au intensificat campania în Florida. Preşedintele, Prima Doamnă şi fostul lider de la Casa Albă, Bill Clinton, au luat la pas statul în care ultimele sondaje îl dau învingător la limită pe republicanul Mitt Romney. "Democraţii ştiu că există o şansă mare de a câştiga Florida. Altfel nu şi-ar irosi timpul şi resursele aici. În ceea ce-l priveşte pe Mitt Romney, dacă pierde Florida e aproape sigur că pierde şi alegerile" subliniază Paul Flemming. Ultimele prognoze arată că Obama s-ar impune în şase din cele nouă state indecise, în timp ce Romney şi-ar adjudeca doar trei. Calculele finale indică un raport de 290 la 248 de electori în favoarea actualului preşedinte. Aseară, în faţa a peste patru mii de admiratori strânşi în campusul Universităţii de Stat din Florida, în majoritate studenţi, fostul preşedinte democrat Bill Clinton a ţinut un discurs electrizant în care i-a îndemnat pe susţinătorii lui Barack Obama să meargă la vot. "Zilele care au rămas sunt puţine. Alegerile sunt strânse. Iar Florida poate din nou decide învingătorul" a subliniat fostul lider de la Casa Albă. El l-a atacat dur pe Mitt Romney pe care l-a acuzat că nu are niciun plan serios pentru poporul american. "Aveţi de ales între o conducere care s-a bazat pe chestiuni concrete sau o ideologie extremistă, între un buget bazat pe aritmetică sau unul bazat pe iluzii" a mai spus fostul preşedinte. La o miză atât de mare, nu lipsesc nici tentativele de fraudare a alegerilor. Biroul secretatului de Stat şi poliţia investighează un caz în care circa 100 de scrisori au fost trimise în mai multe comitate din Florida alegătorilor înscrişi în încercarea de a fi influenţaţi. Autorităţile au intervenit imediat pentru a preveni extinderea acestei acţiuni ilegale, dă asigurări Ken Detzner. "Nu vorbim aici de un sistem corupt. Aceste fraude sunt izolate si nu au capacitatea de a influenţa alegerile" a subliniat oficialul. Corespondenţă din Tallahassee, Florida