ȘTIRE-BOMBĂ! Cum au fost VÂNATE și DISTRUSE firmele românești. Cine sunt principalii VINOVAȚI

ȘTIRE-BOMBĂ! Cum au fost VÂNATE și DISTRUSE firmele românești. Cine sunt principalii VINOVAȚI

În ultima vreme au ieșit la iveală noi dovezi cutremurătoare despre cum au fost vânate firmele românești, în așa-zisă lupta împotriva evaziunii fiscale (declarată vulnerabilitate la siguranță națională prin Hotărârea CSAT nr. 69/2010, prin eludarea rolului Parlamentului).

Această luptă a fost inițiată la nivelul SRI – PÎCCJ - Ministerul Finanțelor (ANAF) și a fost exacerbată mai cu seama la nivelul parchetelor din Capitală, unde își au sediul social cele mai importante firme românești, care au fost vânate pentru a fi distruse prin blocări de conturi, inculparea administratorilor și asociațiilor și alte metode, informează Luju.ro.

Intrarea masivă a ofițerilor SRI în ANAF și modificarea legilor în perioada în care Traian Băsescu a fost președinte, au transformat distrugerea firmelor într-o „joacă de copil.” Simplele procese de constatare ale inspectorilor ANAF deveneau, prin modificarea legilor, modaliți extrem de rapide de a închide firmele. Pe baza acestora, se cconstatau pretinse evaziuni fiscale sau rambursări ilegale de TVA.

În lipsa oricărei expertize, procurorii de la parchete de tribunale și curți de apel își crosetau acuzațiile exclusiv pe raportul celor de la ANAF și apelau la sechestre de conturi, inculpări, multe urmate de propuneri de arestare preventivă. După ce ani în șir procurorii blocau dosarele,  firmele cu conturile blocate și administratorii și actionarii  plasați sub măsuri preventive, intrau în faliment. În timpul acestor anchete, numeroși oameni de afaceri vânați cu dosare penale au acuzat presiuni de preluare ostilă a afacerilor lor de către concurență din piață, în special de firmele străine.

Ne puteți urmări și pe Google News

Lipsa de imparțialitate și obiectivitate în aceste anchete este evidență, câtă vreme între toți participanții la acuzarea unor firme există o înțelegere ocultă, parafată în secret între SRI – PÎCCJ – Ministerul Finanțelor (ANAF) – Ministerul de Interne și Ministerul Justiției „Planul comun de măsuri pentru eficientizarea activităților de prevenire și combatere a evaziunii fiscale” a fost încheiat în baza Hotărârii CSAT nr. 69/2010, și semnat în ianuarie 2012 de Kovesi și Maior.

„Aconține prevederi îngrozitoare pentru o țară care se pretinde democratică, prevederi care vin în contradicție flagrantă cu drepturile și libertățile fundamentale ale omului, în condițiile în care orice contribuabil este declarat din start suspect că ar putea comite evaziune fiscală. În document se vorbește despre operațiuni de monitorizare în masă a contribuabililor cu potențial să comită acte de evaziune fiscală. Practic, orice contribuabil, că este vorba despre persoană fizică sau societate comercială, a intrat sub monitorizare, mai ales că nu se vorbește nicăieri despre obligația că monitorizarea să presupună existența unor suspiciuni sau indicii temeinice”, mai notează Luju.

Lumeajustitiei.ro a intrat în posesia unui document care relevă că la nivelul Parchetului Curții de Apel București, condus până în ianuarie 2017 de procurorul Cristian Ban, actual membru al CSM și colaborator asiduu pe protocoalele cu SRI, DIPI și cu ANAF, a emis Ordinul nr. 1/6 ianuarie 201.

Ordinul lui Cristian Ban a încălcat legea care stabilește competențele de instrumentare a dosarelor penale, întrucât art. 209 alin. 4 indice 1 din vechiul Cod de procedura penală, invocat în ordin, prevedea că un dosar poate fi luat la parchetul superior doar dacă urmărirea penală “este împiedicată sau îngreunată... cu acordul procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală”. Or asta presupunea că întâi dosarul să se afle în lucru la un procuror de la parchetul competent prin lege și doar dacă procurorul de caz își dădea acordul, dosarul putea fi preluat mai sus la PCAB.

Verificările sunt cu atât mai imperioase cu cât în bilanțurile de activitate ale PCAB pe anii 2014 și 2015, procurorul general Cristian Ban a declarat că rezultatele obținute în urmă ordinului sau s-au produs în dosare în care s-a lucrat cu servicile de informații SRI și DIPI, dar și cu ANAF.