Un document bombă semnat de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, stabileşte care sunt zonele liniştite din Capitală şi care sunt străzile pe care oamenii sunt afectaţi din cauza zgomotului
Specialiştii angajaţi de Primăria Capitalei au măsurat nivelul de zgomot din Bucureşti şi au stabilit cum se va putea face linişte în oraş. Potrivit firmei angajate să stabilească care sunt străzile gălăgioase, dar şi cele mai liniştite zone, SC Accon Enviromental Consultants SRL – lider şi Accon GmbH, pentru a face linişte în oraş este nevoie de aproximaiv 100 de milioane de euro.
Jumătate din străzi, poluate fonic
Datele se regăsesc într-un draft de hotărâre de Consiliui General care prevede adoptarea unor măsuri pentru reducerea zgomotului din oraş şi a unui Plan de Investiţii în infrastructură. Ultimele avize pentru acest document au fost semnate pe data de 24 martie. Potrivit documentului ob ţinut de EVZ, aproximativ jumătate din străziile Capitalei sunt poluate fonic şi pun în pericol sănătatea celor care locuiesc sau tranzitează des zona. Mai exact, din cele 5.340 de străzi aflate în administrarea Primăriei Capitalei 2.721 sunt străzi periculoase din punct de vedere a zgomotului. Motivul: pe aceste artere limitele de zgomot inofensive sunt depăşite, potrivit măsurătorilor.
Doar trei zone ar putea deveni protejate
Potrivit măsurătorilor, sunt doar trei zone liniştite în Bucureşti, care vor fi decretate protejate. Toate cele trei sunt în sectorul 4 al Capitalei: Carol I, Tineretului şi Parcul Natural Văcăreşti. Specialiştii spun că în aceste areale este cel mai linişte pentru că traficul nu este atât de aglomerat ca în alte zone. Mai mult, edilul–şef al Capitalei, Gabriela Firea, a anunţat că ar putea închide traficul pe Calea Victoriei în fiecare weekend. Edilii Capitalei au creat o pagină de internet, www.hartiacusticebucuresti. ro. Pe site se pot vedea concluziile măsurătorilor din fiecare zonă şi cum vor autorităţile să reducă zgomotul.
Ce păţim din cauza zgomotului
Potrivit documentului avizat de Municipalitate, poluarea fonică poate conduce la perturbarea auzului, a concentrării, dar şi la alte afecţiuni mult mai grave. Persoanele afectate sunt neliniştite, agitate şi manifestă tulburări mintale, depresie în timp. Pot deveni furioase. Mai mult, cei care stau mult în poluare fonică nu mai dau randament bun la locul de muncă, se mai precizează în documentul oficial avizat de directorii din Primăria Capitalei. Potrivit specialiştilor, din cauza zgomotului, copiii vor avea dificultăţi de învăţare. Nici somnul nu mai este liniştit, mai scrie în document.
Ce măsuri propune primarul general
Cert este că cele mai poluate fonic artere sunt 76, iar un număr de 220 de zone sunt gălăgioase. Printre primele sunt: Magheru, Mihai Bravu, Dorobanţi, Calea Victoriei, Prelungirea Ghencea, bulevardul Unirii, Calea Călăraşi, bulevardul Regina Maria, Calea Griviţei, Lacul Tei. Potrivit specialiştilor, pe aceste artere este nevoie de investiţii pentru a reduce zgomotul. Ce măsuri propun specialiştii: În timp ce edilii Capitalei au mers pe ideea lărgirii străzilor, creşterea vitezei, în detrimentul pietonilor şi a celor care circulă cu maşina, speciliştii spun acum că am investit prost.
Concret, potrivit documentului citat, specialiştii recomandă:
● Reducerea vitezei maşinilor între 30 şi 60 de kilometri la oră. Mai mult, pe zonele foarte aglomerate, specialiştii recomandă reducerea vitezei maxime la 30 de kilomeri la oră. Motivul: viteza excesivă este principalul factor de poluare fonică.
● îngustrarea drumurilor
● montarea de limitatoare de viteză
● sensuri giratorii
● montarea de semafoare corelate pe străzi unde nu sunt
● benzi unice de transport
● sensuri unice
● achiziţionarea de autobuze/troleibuze
● achiziţionarea de tramvaie silenţioase.