Exclusiv. România. Cenzura comunistă a influențat puternic producția cinematografică din acea vreme. Dacă unele filme reușeau să se conformeze cerințelor încă de la început, altele au trebuit să fie modificate de mai multe ori până să atingă o formă finală care să fie aprobată pentru difuzare.
Acesta este și povestea filmului denumit inițial „Cu mâinile în grâu”, iar o primă neplăcere a fost creată chiar de titlu, deoarece dădea senzația unui furt. În final, filmul a trecut prin 18 modificări, fiind proiectat de câteva ori într-un cinematograf de cartier, doar pentru a justifica fondurile cheltuite.
Filmul interzis de cenzura comunistă a văzut lumina zilei după 18 versiuni
Pelicula, care a ajuns să se numească „Baloane de curcubeu” i-a avut în rolurile principale pe Dorel Vișan şi Magda Catone. De asemenea, regizorul a fost iosif Demian.
Lungmetrajul, realizat în 1982, nu a reușit să treacă de cenzura comunistă și, timp de mulți ani, a fost considerat complet distrus.
Acțiunea filmului „Baloane de curcubeu” se desfășoară într-un sat de pe malul Dunării, unde Ene Lelea, jucat de Dorel Vișan, este liderul CAP-ului. Personajul său, ajuns la o vârstă matură, hotărăște să își întemeieze o familie.
Într-un final, decide să se însoare cu Lia, interpretată de Magda Catone. Însă Lia este îndrăgostită de un alt bărbat, un tânăr proaspăt eliberat din închisoare, unde fusese închis pentru că a împușcat o căprioară.
Însă, la doar două zile după nuntă, Ene Lelea este părăsit de Lia, care fuge cu tânărul, chiar dacă acesta este și sărac.
O replică din film putea face referire la Nicolae Ceaușescu
În această comedie care domină filmul, președintele CAP-ului, considerat un fel de far călăuzitor pentru întregul sat, încearcă să înțeleagă de ce a fost lăsat pe dinafară.
„Cum e președintele vostru, tovarășe?”, întreabă un ziarist, la finalul filmului.
„E un zbir și un prost, tovarășe”, e răspunsul dat tot de președintele de CAP.
Totuși, replica finală, pe care cenzura comunistă o considera o posibilă aluzie la președintele Nicolae Ceaușescu, a fost doar unul dintre motivele ce au condus la multiple sesiuni de cenzurare.
La început, i-au modificat titlul, iar în cele din urmă, au revizuit întregul film.
Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EvZ
Cenzura comunistă era nemulțumită de aspectele care reflectau realitatea
„Baloane de curcubeu” este supus la numeroase procese-verbale din partea diverselor comisii de vizionare, care solicită eliminarea scenelor ce prezintă noroiul de pe ulițe, cozile la butelii sau sărăcia epocii, evidențiată prin faptul că la barul din sat ouăle proaspete erau acceptate ca formă de plată.
În cele din urmă, se realizează o a 18-a versiune a filmului, care include scene noi și elimină multe altele, astfel încât filmul ajunge să nu mai aibă nicio legătură cu viziunea inițială a regizorului.
După câteva proiecții într-un cinematograf de cartier, filmul dispare complet din peisajul cinematografic.
După Revoluție, regizorul Iosif Demian se întoarce în țară din Australia și descoperă că versiunea cu numărul 13 a filmului „Baloane de curcubeu” a fost recuperată din dulapul său.
Pelicula, deloc pe placul celor din cenzura comunistă, a fost proiectată în cea de-a cincea zi a Astra Film Festival 2017, de la Sibiu, potrivit evenimentulistoric.ro.