În intervenţia sa săptămânală la postul public de radio, Orban nu a precizat însă la ce grup ar adera Fidesz dacă nu va mai face parte din PPE.

În luna martie, Fidesz a fost suspendat din PPE pentru ceea ce principalul partid paneuropean a descris drept „politica iliberală” promovată de Budapesta. Una dintre principalele teme asupra cărora există divergenţe în PPE este migraţia, abordarea Fidesz fiind mai apropiată de cea a partidelor populiste de extremă-dreapta.

Pe de altă parte, şeful guvernului ungar a mai spus că ţările din Grupul de la Vişegrad – Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia – au convenit să adopte o poziţie comună cu privire la noii lideri ai instituţiilor UE. „Vom avea o poziţie unită în chestiunile de personal”, a explicat Viktor Orban.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi marţi seară în cadru informal la Bruxelles, i-au dat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, mandatul de a consulta statele membre şi Parlamentul European în vederea desemnării candidaţilor la posturile de conducere ale principalelor instituţii europene.

Conform Tratatului de la Lisabona, statele membre vor trebui să numească un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene.

Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al eurodeputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

 

Te-ar putea interesa și: