Festin în parcul Tineretului din Capitală. Minoritarii noștri s-au „mâncat” între ei la „Gratariada” interetnică

Reprezentanții a opt minorități naționale s-au întrecut în a frige diverse cărnuri și legume pe grătar. Apoi le-au împărțit frățește cu românii pofticioși.

Mirosul de grătare i-a înnebunit iar pe bucureștenii ieșiți la plimbare, ieri, în Parcul Tineretului. Peste o sută de armeni, croați, ruteni, tătari, turci, lipoveni, greci și romi s-au întrecut în arta gătitului la grătar, în Orășelul Copiilor din București.

Atâta doar că preparatele din concurs au fost mai întâi savurate de minoritari, între ei, plimbăreții ce se aflau în zonă trebuind să se mulțumească doar cu mirosul. Abia spre sfârșitul competiției, jurizate de trei bucătari de la tot atâtea restaurante cunoscute din Capitală, s-a dat mâncare la liber, fără plată, norocoșilor care au prins finalul competiției „Gratariada interetnică”, aflată la cea de-a doua ediție.

Armenii lui Pambuccian au luat Marele Premiu

Competiția gastronomică a fost organizată de liderii comuni­tăților armene și rome din România, Varujan Pambuccian și Nicolae Păun. Primul, echipat corespunzător cu un șorț de bucătărie pe burtă, a ținut să tragă spuza pe grătarul cona­ționalilor săi. „O să gustați mâncăruri foarte greu de făcut. O să fie și «horovadz» (n.r. – transcriere fonetică) - un fel de frigăruie de porc sau vită – dar și kebap de pește, vită și pui. Cel de pește este foarte dificil…, că e greu să-l faci să stea pe șiș. Vor fi mâncăruri condimentate și iuți, cum ne plac nouă, armenilor”, îi ploua în gură lui Pambuccuian, ca și tizului său Vosganian, în așteptarea mâncărurilor lor naționale.

Câștigătorii de anul trecut, romii dirijați autoritar de „bulibașa” parlamentară Nicolae Păun, au venit în număr copleșitor de mare. „În comparație cu ceilalți colegi minoritari, noi am venit cu rețete noi, nu vechi! Avem «sarmale mondiale», care au la bază porcul de Drăgănești-Olt, varza «Izaura de Slatina», gogoșile «Bercea», mămăliga 3D și mititeii «pe gratii». Și, nu în ultimul rând, țuica «Căpățână»!”, a descris meniul țigănesc, deputatul romilor. După ce s-a mai lăudat că  a adus «un vin de beci de 29 de zile», liderul țiganilor  a urat tradiționalul: „Hazbut! Traizbut!”. Adică: „Mănânci mult! Trăiești mult!”.

Multiculturalitate culturală pentru toate burțile minoritare

Atâta doar că, anul acesta, romii n-au mai urcat pe podium, Marele Premiu fiind câștigat de armeni, care s-au ales cu un proțap profesional uriaș. Apoi au urmat turcii, rutenii, o echipă a presei și o mențiune specială pentru echipa croată de gratargii.

Rușii lipoveni au impresionat plăcut, cum altfel, cu o saramură de crap, iar grecii cu souflaki-ul lor și cu o pită tradițională pe grătar, stropită cu ulei de măsline și presărată cu oregano. Croații, reprezentați tot printr-un deputat, Giureci-Slobodan Ghera, au rupt, la propriu, gura târgului cu o senzațională țuică de prune.

Polonezii – evident – cu niște cârnați de porc și curcan aduși tocmai din Silezia, iar rutenii din comuna maramureșeană Bistra au uimit juriul cu niște ciuperci la grătar umplute cu slăninuță afumată și brânză de burduf, stropite cu un sos de usturoi altoit cu „Lapte covăsit” de oaie și o pălincă de 53 de grade. Tătarii dobrogeni s-au remarcat cu niște chifteluțe și niscaiva carne de oaie băițuită, iar turcii i-au băgat pe toți „în ședință” cu kebap-urile lor de vită și oaie. Să le fie de bine!

Romii au impresionat prin opulența platourilor lor pline de cărnuri