Studii recente arată că unele stele albe nu se mai răcesc atât de brusc. Acum, oamenii de știință propun un mecanism de „fântână a tinereții" care ar putea explica modul în care aceste structuri stelare evită moartea timp de miliarde de ani.
Stelele albe sunt cele care vor rămâne în urmă atunci când stele precum soarele „mor"
Observații recente au indicat că unele dintre aceste corpuri stelare ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a se răci decât se aștepta anterior. Acest lucru înseamnă că stelele albe ar putea avea o modalitate de a genera energie după „moartea" lor.
Prin urmare, unele stele albe ar putea fi de fapt mai vechi cu miliarde de ani decât se estimează în prezent.
Datele au fost analizate în urma misiunii spațiale Gaia din 2019. Oamenii de știință au descoperit „o populație” de stele albe care par să nu se mai fi răcit de miliarde de ani. Acum, o echipă de cercetători condusă de Antoine Bédard de la Universitatea din Warwick și Simon Blouin de la Universitatea din Victoria cred că știu ce mecanism se află în spatele acestei descoperiri importante.
Fântâna tinereții stelare
Stelele albe se nasc atunci când stelele care posedă aproximativ aceeași masă ca și Soarele epuizează rezerva de combustibil necesară pentru fuziunea nucleară din miezul lor. Această rezervă este formată din cel mai ușor element din univers: Hidrogenul. Sfârșitul fuziunii, adică transformarea hidrogenului în heliu, în miezul stelar întrerupe, de asemenea, energia care a împins steaua spre exterior și a protejat-o de prăbușirea sub propria gravitație timp de multe miliarde de ani.
Strivite de gravitație, straturile exterioare ale acesteia, unde are loc încă fuziunea nucleară, sunt desprinse. Aceste straturi se „umflă" până la zeci sau chiar sute de ori raza inițială a stelei.
În cele din urmă, aceste straturi înconjurătoare se dispersează, lăsând în urmă nucleul stelar răcit și epuizat, potrivit Live Science.
În cazul Soarelui, această transformare va începe în aproximativ 5 miliarde de ani
Steaua se va mări până la raza planetei Marte. În acest timp, Soarele va sfârși prin a înghiți planetele interioare, inclusiv Pământul. 97% dintre stelele din Calea Lactee vor trece prin același proces de bază și vor deveni „stele albe”.
Oamenii de știință considerau anterior că stelele albe cu combustibil nuclear epuizat reprezintă stadiile finale, aproape inerte, ale stelelor mai mici.
Bédard și colegii săi cred că, pentru unele stele albe, plasma densă din interior nu îngheață din interior spre exterior. Ei au descoperit „o fântână cerească” a tinereții, care se ascunde sub învelișul unora dintre aceste stele. În interiorul acestor stele albe care sfidează vârsta, se creează cristale solide pe măsură ce steaua moartă se răcește. Acestea sunt cistale care pot pluti pe un lichid mai dens.
Pe măsură ce această materie solidă plutește în sus, echipa spune că aceasta deplasează materia lichidă care se deplasează în jos.
Transportul de material mai greu spre inima acestor stele albe eliberează energie gravitațională
Această energie poate fi transformată în căldură, oprind astfel procesul de răcire timp de miliarde de ani:
„Este pentru prima dată când acest mecanism de transport a fost observat la orice tip de stea. Acest lucru este fascinant. Nu în fiecare zi descoperim un fenomen astrofizic complet nou”, a spus Bédard.
Una dintre marile întrebări ridicate de descoperirea stelelor albe care își opresc procesele de răcire este ce îi face diferiți de omologii lor care nu reușesc acest lucru:
„Diferența se datorează probabil din cauza compoziției din care este alcătuită steaua. Unele stele albe sunt formate prin fuziunea a două stele diferite. Atunci când aceste stele se ciocnesc pentru a forma steaua albă, se schimbă compoziția stelei. Acest lucru le permite formarea de cristale plutitoare”, a explicat Blouin.
Descoperirea acestor stele albe care sfidează vârsta și mecanismul pe care îl folosesc ca „fântână a tinereții" ar putea redefini de fapt modul în care astronomii datează stelele în general.