Cu salarii mai mici și dese întreruperi de activitate pentru creșterea copiilor, femeile din România ies la pensie cu indemnizații sensibil mai mici
Ca și alte sisteme de pensii publice din Uniunea Europeană, și cel din România este constituit pe principiul contribuției care determină nivelul pensiei după ieșirea din activitate. Cu alte cuvinte, cam cât ai muncit și ai plătit asigurări sociale, cam atât va fi și pensia. „Sistemul românesc este un sistem bun”, apreciază Luise Mladen, cercetător la Institutul Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale din subordinea Ministerului Muncii.
Cu toate acestea, unul din punctele slabe ar fi acela că are foarte puține componente de redistribuire de la cei cu venituri mari către cei cu venituri mici. „În afară de această indemnizație socială pentru cei care au venituri din pensii foarte reduse și pot s-o completez din bugetul de stat, până la nivelul de 400 de lei, pentru celelalte categorii nu există”, adaugă Luise Mladen.
În acest moment, în România sunt 5.162.400 de pensionari, pensia medie fiind de 838 de lei.
Punctul de pensie, cuiul din pantof
Mladen adaugă că atâta timp cât avem sistemul acesta pe bază de puncte de pensie (punctajul se determină ca raport între câștigul salarial avut în perioada respectivă și câștigul salarial mediu brut pe economie) și lucrul acesta se face pentru toată perioada activă, practic, ai foarte puține componente de redistribuire.
„În aceste condiții, comparativ cu bărbații, femeile au mai mult de pierdut. Ele au întreruperi de carieră mai dese. După ce cresc mai mulți copii se reintegrează mai greu pe piața muncii. Toate acestea au niște costuri. Ele nu mai promovează la fel de facil ca și bărbații, iar din cauza întreruperilor au venituri din muncă mai mici”.
Potrivit unei statistici Eurostat publicată în 2014, nivelul pensiei medii încasată de bărbații din România era de 197 de euro, în timp ce femeile primeau, în medie, 135 de euro.
Or, un sistem de pensii are două obiective. Pe de o parte, trebuie să asigure un nivel adecvat al pensiei și să conserve cumva nivelul de trai din perioada precedentă, în același timp are și un rol de combatere a sărăciei.
„Trebuie asigurată o solidaritate între membrii sistemului, între participanții la schema publică de pensii. Or, în situația în care formula de calcul a pensiei e de așa natură încât se iau în calcul nu cei mai buni ani, nu un număr mai mic de ani, ci toți anii de contribuție, e clar că persoanele care nu au avut un istoric continuu profesional au de pierdut și aici intră femeile”.
Guvernul face redistribuția pensiilor de la săraci, la bogați
Sistemul poate fi considerat de unii echitabil. „Dar, pe de altă parte, gândițivă că reproduce integral inegalitățile de pe piața muncii. Și există inegalități de gen pe piața muncii. Prin modul cum este gândit sistemul de pensii poți să faci în așa fel încât să atenuezi din aceste inegalități. Pe când un sistem care respectă întru totul principiul contribuției reproduce aproape integral inegalitățile. Ocupațiile în care predomină femeile sunt valorizate mai puțin. Nu că ar avea o valoare mai mică, dar salariile sunt mai mici. Acum ne gândim: este echitabil sau nu este echitabil?”.
Iar dacă tot vorbim de redistribuire, ultimele acțiuni ale Guvernului privind reintroducerea unor pensii speciale, în loc să redistribuie de la bogați către săraci, pe principiul solidarității în cadrul aceleiași generații, acum redistribuția se face invers, de la săraci către bogați. „Dacă plata pensiilor speciale se suportă de la același buget”, punctează Luise Mladen.
Răspundem cititorilor
Robertin Rusu: Cât este perioada minimă de contribuție la fondul de pensii?
Pentru ca dreptul la pensie publică să poată fi deschis este necesar să aveți minimum 15 ani de vechime în muncă și 65 de ani de vârstă, conform legii.
Efectuarea stagiului militar și facultatea se iau în considerare la calcularea timpului de contribuție ?
Da, dar doar în anumite cazuri: la calculul pensiei pentru limită de vârstă, a pensiei de urmaș sau de invaliditate.
Ioan R. Există acorduri între țări pri vind plata pensiilor către cetățeni care, pensionari fiind, dobândesc o nouă cetățenie? Funcționează un astfel de tratat între România și SUA?
Pentru ca dreptul de pensie să fie deschis în România pentru un cetățean american care a lucrat în sistemul românesc, trebuie ca persoana să fi cotizat minimum 15 ani la asigurările sociale din România. În aceste condiții, după împlinirea vârstei de 65 de ani, el poate cere pensie de la statul român numind, prin procură, un mandatar care are domiciliul în România. Acesta poate depune dosarul pentru deschiderea contului și a dreptului de pensie, exportul de prestații fiind făcut în dolari SUA. Procura este valabilă 1,8 ani și, anual, cetățeanul american trebuie să trimită în România un document tip, numit „certificat de viață”, care atestă că poate primi în continuare pensia.
Cititorii ne pot scrie pe adresa de e-mail secretariat@evzgroup.ro sau la redacția Evenimentul zilei pe adresa Bd Dimitrie Pompeiu nr. 6 sector 2, București