Tribunalul Bistrița a prelungit joi mandatul de arestare pe numele unei femei în vârstă de 42 de ani. Nici nu se putea altfel. Cred că este una dintre cele mai sălbatice criminale din istoria județului. Poate a țării. I-am parcurs cazul și singurul gând care mi-a venit a fost că dacă nu există Iadul ar trebui inventat pentru ea.
Totuși povestea are destule necunoscute și atunci de unde atât de multă siguranță, de ce femeia respectivă trezește amintirea icoanelor cu Judecata de Apoi? Răspunsul e în thriller-ul de azi, un film în care scenarist este natura umană iar regizoarea este nimeni alta decât realitatea mai dură uneori decât tot ce am învățat acasă sau avem fiecare în instinct.
Trei frați
Azi ar fi avut 11 ani. Sau 10, 9. Nimeni nu știe. Ar fi așteptat vacanța de vară ca să zburde pe maidanele de lângă blocul bunicilor sau și-ar fi așteptat părinții să se întoarcă de la muncă, într-un ghetou din Spania, Italia sau Germania. În loc de asta, abia a fost scos la lumină. E înfășurat într-o geacă ruptă. Are și doi frați. Sunt alături. Unul e într-o pungă de rafie și celălalt e într-n sac de iută.
De fapt nu se știe nici dacă e băiat sau fată. Nu se știe când s-a născut, când a murit și cum. E cunoscut doar numele mamei, Lina-Mioara Crăciun, femeia obeză care stă lună de lună smerită în fața judecătorului și de fix un an aude la fiecare 30 de zile că mandatul de arestare i se prelungește.
Începutul poveștii vă este cunoscut, dacă aveți memoria știrilor de fapt divers. Anul trecut, pe 9 martie, o femeie din blocul 863 din comuna Bistrița Bârgăului, urcă în pod și, pentru prima oară în ani de zile, decide să facă ordine între vechiturile depozitate acolo de vecini. Dă la o parte un maldăr de haine și observă un schelet. Crede că e un animal și îl trimite pe fiul său să aducă o vecină cu o lanternă.
Apoi femeile își fac cruce, speriate de ce au văzut și cheamă poliția.
Podul este cercetat amănunțit și sunt scoase la lumină cadavrele a trei nou-născuți. Unul era înfășurat într-o zdreanță de geacă, ceilalți doi erau fiecare într-un sac.
Locul devine un furnicar de anchetatori și apar primele informații. Totuși, ca în serialele care ne mai alungă plictiseala talk-show-urilor de seară, soluția vine din laboratoarele de criminalistică.
Criminalistul care a strâns trupurile, niște păpuși din carne stafidită și oase măcinate, a fost primul și ultimul ”naș” al acestor cândva ființe. Le-a botezat după ordinea în care le-a pus în pungi: Bebelușul numărul 1, Bebelușul numărul 2 și Bebelușul numărul 3. Sunt singurele nume pe care cei trei frați le-au avut.
True Detective
Trupurile sunt duse la morgă și încep autopsiile. Medicii stabilesc faptul că toți trei fuseseră născuți la termen, ba chiar dată fiind o deformație de la umăr a unuia dintre ei, se stabilește că fuseseră născuți natural. Unul e mort de 3-5 ani, altul de 5-8 ani și cel mai ”bătrân” avea 6-10 ani. Muriseră imediat după naștere și scheletul nu dezvoltase dimorfismul sexual (sper că am scris corect), așa că medicii nu au putut stabili dacă au fost băieți sau fete.
Se fac teste ADN și ele sunt comparate cu cel extras de pe niște cârpe pătate găsite alături (două maiouri și o pereche de chiloți) care se dovediseră a fi murdare de sânge. Criminaliștii au deja prima certitudine: cadavrele sunt ale trei frați iar sângele este al unei femei, mama lor.
Testele dau o probabilitate de peste un milion că aceste concluzii sunt reale!
Între timp dădea roade și ancheta din teren. Se ajunge la ușa unui bătrân din bloc. Omul avea grijă de copiii fiicei sale, plecată în Germania cu noul ei soț. Sunt doi, un băiat de 21 de ani și o fată de 15. Este testat și băiatul și probele spun că este fratele vitreg al celor trei nou-născuți găsiți mumificați în podul blocului.
Femeia devine prima suspectă. E contactată și promite să se întoarcă în țară pentru a fi audiată.
Dosarul este preluat de la Bistrița de Parchetul General.
Pe 21 aprilie 2017 se prezintă. Grăsuță, urcă ușor treptele clădirii. Peste ore bune, iese încătușată.
Arborele genealogic și prea multele sale uscături
Poate că unii dintre cei care au parcurs rândurile de până acum mă vor întreba: Auzi, băi incorectule, ce rost are să tot repeți că doamna este supraponderală?
Cerându-mi scuze voi spune că are. Una dintre cheile acestei anchete, pe lângă mărturii sau probe indubitabile de laborator, este că suspecta era destul de corpolentă ca oamenii din jurul său să nu observe că e gravidă chiar când sarcina era foarte înaintată și acest lucru i-ar fi permis, potrivit anchetatorilor, să ascundă sarcina și să nască pe ascuns în casă
Femeia se numește Lina-Mioara Crăciun și are acum 42 de ani.
Numele nu vă e necunoscut dacă, repet, dați atenție știrilor de fapt divers. Arestarea și apoi trimiterea ei în judecată au fost marcate la buletinele ei de știri. Acum, însă, e momentul contabilizării lucrurilor care au rămas nelămurite.
Lina a avut o viață agitată. În 1995 naște primul copil. Spune că a aflat că e însărcinată abia când era în luna a doua. La nașterea băiatului devenit acum subiect de teste ADN în anchete criminalistice, tatăl face scandal la spital. Totuși se căsătorește cu Lina. În 1998 divorțează.
Aici apare problema care acum e obiect de dosar de triplu omor și omor calificat. Fata se combină cu un prieten de-al tatălui său, Vasile Condrea. Omul avea atunci 54 de ani, era căsătorit și avea copii.
Cu întreruperi, sincope, relația lor ascunsă ține până în 2003, potrivit mărturiilor Linei, sau până în 2011, așa cum recunoaște Condrea.
În tot acest timp, Lina a făcut un avort și, în 2003, a născut o fată., cea lăsată acum în grija bunicului.
Toată viața lor se învârte în jurul acestui blestemat bloc 863. La un etaj stă tatăl Linei, la altul stătea mama ei (decedată în 2015) iar Lina a moștenit un apartament într-un bloc alăturat.
Condrea a fost de acord să se supună testelor de laborator și ele au arătat că este tatăl copiilor găsiți morți!
Mult mai târziu, Lina se căsătorește, devine Crăciun și pleacă în Germania. Aici naște încă o fetiță care acum are doi ani.
Procurorii știu că le lipsesc date, dar testele fac imposibilă descoperirea cauzei morții pe cele trei schelete, așa că singura probă concretă este că, fiind născuți natural, moartea copiilor are legătură cu mama lor.
Lina spune că nu sunt copiii ei, chiar fiind contrazisă de testele ADN, că nu i-a omorât și că nu știe cum au ajuns în podul casei părințești. Orice altă poveste ar fi fost o apărare mai bună decât asta, dar așteptăm. Sigur la un moment dat va vorbi sau poate va duce în spatele gratiilor secretul celor 3 nașteri dovedite de criminaliști.
Anchetatorii consideră că nașterile celor 3 au fost între 2004 și 20011, bazându-se pe coroborarea datelor criminalistice cu acelea din teren. Lina a născut o fată în 2003, așa că, medical, nu putea naște următorul copil mai devreme de vara lui 2004. În 2011-2012, Lina începe o serie de procese cu Vasile Condrea, ca să îl determine să plătească pensie alimentară pentru fata născută în 2003, așa că anchetatorii consideră că după această dată cei doi nu au mai avut relații sexuale.
Ce nu știm. Nu știm datele de naștere, nici măcar anii copiilor. Au murit evident imediat după naștere, dar nu știm cum. Putem bănui că au fost sufocați sau strangulați, doar pentru că e o moarte care nu lasă urme pe oase decât rareori și pentru că nu au fost auziți plângând. Nu știm de ce nu i-a aruncat în orice altă parte decât într-un loc relativ circulat. Vecinii își amintesc acum că au simțit miros de putrefacție, dar au dat vina pe animale, deși acolo e un loc folosit ca uscătorie. Nu știm de ce în mai bine de trei ani nu a mutat cadavrele, foarte mici și ușor de cărat și camuflat.
Știm doar că de trei ori o femeie și-a înfrânt un instinct mai puternic decât cel de conservare, cel matern.