MONSTRU SAU MIRACOL medical? Povestea femeii cu primul transplant de fa?? din lume | VIDEO

În urm? cu ?apte ani, Isabelle Dinoire, o femeie în vârst? de 45 de ani din nordul Fran?ei, a intrat în istoria medicinei drept prima persoan? care a fost supus? unui transplant de fa??.

Într-un interviu acordat jurnali?tilor de la BBC, Isabelle vorbe?te despre cum i-a schimbat via?a transplantul respectiv, dar ?i despre dorin?a sa de a-i cunoa?te familia femeii a c?rei fa?? a devenit a ei din 2005.   "Cel mai greu este, atunci când m? uit în oglind?, s?-mi amintesc de mine, a?a cum ar?tam înainte de transplant. Când m? privesc, parc? v?d dou? persoane diferite într-una singur?. Ea (donatoarea - n.r.) va fi mereu cu mine. Mi-a salvat via?a", î?i începe Isabelle povestea.

Desfigurat? de propriul animal de companie În 2005, Isabelle a intrat într-o depresie grav?, ce a culminat, în luna mai, cu o tentativ? de sinucidere. A luat un pumn de somnifere, iar urm?torul lucru pe care ?i-l aminte?te e faptul c? z?cea, într-o balt? de sânge, iar lâng? ea se afla labradorul ei. Se pare c? animalul a g?sit-o z?când incon?tient? ?i, disperat s? o fac? s? se ridice, a mu?cat-o de fa?? de mai multe ori. "Mi-era greu s? cred c? tot sângele ?la era al meu ?i c? fa?a îmi fusese distrus? de câinele meu", spune Isabelle. Gura, nasul ?i b?rbia îi fusese atât de r?u distruse, încât medicii au exclus imediat variant? clasic? a unei reconstruc?ii faciale, optând pentru o procedur? revolu?ionar?, ce presupunea un transplant de fa??. Potrivit medicului Sylvie Testelin, care a f?cut parte din echipa ce a operat-o pe Isabelle, niciun specialist nu ?tia, în 2005, când a avut loc transplantul, ce efecte va avea, pe termen lung, aceast? opera?ie. Exista oricând riscul ca organismul Isabellei s? aibe o reac?ie de respingere a ?esuturilor transplantate. "Nimeni nu-?i poate imagina ce înseamn? via?a f?r? chip. Doar Isabelle ?tie asta. Nu orice pacient se poate califica pentru un asemenea transplant. Trebuie s? fim siguri c? aceasta este cea mai bun? alegere pentru persoana respectiv?", mai spune medicul Testelin. "Era extraordinar, aveam un nas, o gur?" De?i ar?ta ca o mumie bandajat?, Isabelle a ?tiut, din primul moment în care s-a uitat în oglind? dup? opera?ie, c? interven?ia a avut efectul scontat. "Nu ar?tam bine, din cauza bandajelor, dar aveam o gur?, un nas. Era fantastic", î?i aminte?te femeia. În scurt timp îns?, euforia de dup? opera?ie a început s? dispar?, iar un sentiment amar i-a luat locul. Isabelle nu era nici pe departe preg?tit? s? fac? fa?? valului de jurnali?ti care doreau s? afle cât mai multe am?nunte despre femeia care a suferit primul transplant de fa??. De fapt, nu luase în calcul nici m?car faptul c? va deveni un fel de ciud??enie exotic? pentru orice persoan? care o vedea. Luni bune, Isabelle s-a izolat de-a dreptul în locuin?a sa, fiind terorizat? de ideea de a merge pe strad? ?i de a suporta privire curioase ale localnicilor din micul or??el unde tr?ia. "A fost înfior?tor la început. Locuiesc într-un ora? mic, unde toat? lumea îmi cuno?tea povestea. Copiii râdeau când m? vedeau ?i toat? lumea zicea: "Uite! Ea e!". M? sim?eam ca un animal de la circ", adaug? Isabelle. Chiar ?i acum oamenii o recunosc pe strad?, îns? aten?ia pe care i-o acord? e cu mult diferit? de ceea ce s-a întâmplat acum aproape ?apte ani. "Cu timpul, m-am obi?nuit cu noul meu chip. Asta sunt, iar dac? oamenii se uit? insistent la mine, nu-mi mai pas?. M? holbez ?i eu la ei. Iar atunci când m? simt doborât? psihic de ceea ce mi se întâmpl?, e de ajuns s? m? uit în oglind? ?i imi amintesc de cea care mi-a d?ruit chipul ei. ?i atunci îmi dau seama c? nu am voie s? cedez, ea îmi d? speran??", conchide fran?uzoaica. CITI?I ?I:

Klaus Iohannis, pe final de mandat. Cât concediu a avut președintele României

Greșeli pe care oamenii le fac cu termostatul. Riscă să primească facturi foarte mari