Alături de cel de la Auschwitz, Memorialul de la Sighet este printre cele mai dramatice din Europa.
Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet a aniversat ieri 15 ani de la înfiinţare. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie organizată la Bucureşti, în sediul Uniunii Scriitorilor din România (USR), în Sala Oglinzilor. Cu acest prilej a fost lansat un DVD - „Muzeul de luat acasă“, un produs spectaculos, echivalent cu o vizită virtuală a muzeului din Sighet. Totodată, în holul central din sediul USR a fost vernisată o expoziţie dedicată scriitorilor şi artiştilor care au cunoscut brutala represiune comunistă. La Uniunea Scriitorilor au fost prezenţi ieri mai mulţi deţinuţi politici şi veterani de război, fostul prim-ministru Victor Ciorbea, precum şi o pleiadă de intelectuali de marcă. Viziunea grupării Iliescu: „un sacrilegiu“ Memorialul de la Sighet (format din muzeul care funcţionează în fosta închisoare politică de la Sighet şi din Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului, care a produs zeci de volume) este primul memorial al victimelor comunismului din întreaga lume! Poeta Ana Blandiana, iniţiatoarea şi sufletul proiectului, şi-a amintit dificultăţile pe care le-a avut de întâmpinat în 1993, când a pornit pe acest drum urmându-şi crezul: „Atunci când justiţia nu reuşeşte să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiţie“. „Acum lucrurile astea par ridicole, dar acum 15 ani, noi, cei care ne luptam pentru memoria victimelor comunismului, eram antiromâni, noi eram personajele negative“, a spus poeta, cu glasul tremurând. În 1994, Blandiana a predat Consiliului Europei proiectul Memorialului Sighet.
„A fost momentul decisiv în devenirea noastră. Consiliul Europei nu obişnuia să dea bani pentru asemenea iniţiative, mai ales că atunci România nici nu era membră“, şi-a amintit Blandiana. „Când a fost făcut anunţul că «Sighetul» va intra sub egida Consiliului Europei, presa aservită guvernului Văcăroiu a titrat: «Sacrilegiul de la Sighet». Ne acuzau că am vândut străinilor suferinţele românilor“, descrie poeta, în doar o frază, mentalitatea de la începutul epocii postdecembriste. Epoca Iliescu.
„De interes naţional“
Marea schimbare a venit odată cu alegerile din 1996. Noua putere, anticomunistă, Convenţia Democrată Română, a militat pentru declararea Memorialului drept „ansamblu de interes naţional“ (prin Legea nr. 95/1997). În octombrie ’98, Memorialul de la Sighet a fost nominalizat de către Consiliul Europei printre primele trei locuri de cultivare a memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Franţa (dedicat debarcării în Normandia).
VIRTUAL În celula ţărănistului Iuliu Maniu Prin intermediul DVD-ului, care se va comercializa în curând în librării, cei care nu pot ajunge la Sighet (în Maramureş) pot vizita virtual celula unde a murit marele lider ţărănist Iuliu Maniu. Şi cele cincizeci de săli de expunere ilustrând rezistenţa la comunism şi represiunea brutală a regimului „roşu“. Un sistem criminal, care a lichidat, la Sighet, în doar câţiva ani (1950-1955) aproape toată elita României interbelice.