● EVZ a solicitat public Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CASMB) să explice neconcordanțele din sistemul de acordare a îngrijirilor la domiciliu. ● Răspuns am primit doar de la CASMB, doar că justifi cările lor sunt, unele, abracadabrante, în timp ce altele sunt pe lângă subiect
Fiecare român asigurat care este externat din spital deși încă are răni sau are nevoie de tratament cu perfuzii, mănâncă doar prin tuburi înfipte în stomac sau are tot felul de pungi atașate de corp, fără de care nu poate trăi, are dreptul, legal, la 90 de zile pe an de îngrijiri la domiciliu, asigurate de o asistentă / firmă de specialitate, pentru care nu plătește nimic din propriul buzunar!
Trebuie, teoretic, să depună o cerere și câteva acte justificative ca să beneficieze de aceste servicii. Trecem peste faptul că, dacă le depune, nu primește răspunsul pe loc, ci în maximum 48 de ore – de parcă tratamentul lui ia pauză până când pune un funcționar pixul pe hârtie.
Cum stabilesc cine trăiește și cine moare
Vorbim, însă, de reglementările după care funcționează serviciul, care sunt, în parte, aberante. Pacienții, imobilizați sau parțial imobilizați, sunt puși pe drumuri, puși să dea telefoane ca să se informeze, plimbați pe la notar, unde achită nota, etc., toate aceste piedici îngrădind în fapt accesul la serviciile la care AU DREPTUL. În urma anchetei publicată în edițiile de luni și de miercuri, săptămâna aceasta, în care detaliam aberațiile din normele care reglementează îngrijirile la domiciliu, am adresat CNAS și CASMB câte un set de întrebări, ca să lămurim situația. Răspuns am primit, până la închiderea ediției, doar de la CASMB. Întrucât justificările celor care, din vârful pixului, stabilesc cine trăiește și cine moare sunt revoltătoare, vi le vom explica pe rând.
Recunosc că au încălcat o lege!
- Întrebare EVZ: De ce au fost refuzate cele aproape 650 de cereri de îngrijire la domiciliu depuse de avocați în intervalul 4-5 iulie? Care este justificarea (cu paragraful din norme, vă rog) pentru care s-a considerat că avocatul nu este reprezentant legal?
- Răspuns CASMB: „Art. 7, alin. (1) din Anexa 31 la Ordinul MS / CNAS nr. 763/377/2016 în forma aflată în vigoare la data de 4-5 iulie prevedea că împuternicit putea fi doar o persoană împuternicită cu procură notarială. În situația în care norma legală ar fi intenționat să permită și persoanelor care au calitatea de avocat să depună cererile de îngrijiri la domiciliu în numele altor persoane, aceasta ar fi trebuit prevăzută distinct în cadrul prevederii privind persoana împuternicită, ori aici regăsindu-se doar procura notarială. De asemenea, sintagma reprezentant legal (pe care unii furnizori de îngrijiri la domiciliu au încercat la acel moment să o extindă prin includerea avocatului) din art. 7, alin. (1) poate include doar tutorele/ curatorul/curatorul special, desemnați prin hotărărea judecătorească de punere sub interdictie/ referat al autorității tutelare. Trebuie subliniat că modificarea la norme prin care s-a introdus și posibilitatea depunerii cererilor prin avocat s-a realizat prin extinderea categoriilor de împuterniciți și nu prin cea a repezentantului legal, o dovadă suplimentară că forma inițială a normelor nu permitea includerea în cadrul persoanelor împuternicite a avocaților.
EXPLICAȚIE EVZ: Prin acest răspuns abracadabrant, CASMB recunoaște cât de prost făcute sunt normele. Nu este posibil ca o instituție, fie ea și autonomă, cum este Casa Națională de Asigurări de Sănătate, să emită și să pună în aplicare, prin structurile sale teritoriale, reglementări care încalcă drepturile fundamentale ale oricărui român. Să consideri că avocatul nu este reprezentant legal este o încălcare a prevederilor Legii 51 din 1995! CNAS ar trebuie să explice aici cum și-a permis să emită o astfel de reglementare, chiar dacă, după o săptămână, a modificat- o ca să includă și avocatul, așa cum era firesc. Pentru că în baza ei, pentru 650 de pacienți dosarele au fost refuzate! Dintre aceștia, peste 30 au murit în decurs de o săptămână! Notăm aici și că Normele de aplicare pentru 2016 sunt elaborate de directorul de la Direcția Reglementări și Norme Contractare, doamna Iulia Stoea (economist de profesie, nu jurist cum poate ar fi fost cazul dat fiind profilul departamentului), și semnate de președintele CNAS, Gheorghe Radu Țibichi.
Din lipsă de spațiu editorial, nu putut publica toate răspunsurile date de CASMB. De ce au ținut bolnavii la ușă și ce spun că au făcut vizavi de fraudele care le-au fost sesizate de pacienți, citiți pe www.evz.ro.
Nu verifi că nici lista de cereri ca să vadă „coincidențele” de pe aceasta
- Întrebare EVZ: Cum este verificată lista de cereri depuse? Se uită cineva să vadă dacă nu cumva membrii aceleiași familii, să spunem, depun unii în numele altora cereri de îngrijiri la domiciliu?
- Răspuns CASMB: Aceste aspecte sunt verificate într-o prima etapă la momentul depunerii cererilor, când se solicită datele de identitate ale persoanei care depune cererea. Ulterior ,în cadrul procedurii de analiză a cererii se verifică documentele care dovedesc relația de rudenie (certificat de casătorie, certificat de naștere etc )
EXPLICAȚIE EVZ: Aici, evită total să răspundă. Ei ne spun că fiecare dosar în parte este verificat. Noi le semnalam că pe lista de cereri depuse, dacă ar fi avut chef să-și arunce un ochi, ar fi văzut că, în mai multe cazuri, membrii câte unei familii și-au depus unii - altora, cereri de îngrijiri la domiciliu. Cum au făcut asta? Dacă toți sunt parțial imobilizați sau imobilizați? Avem o listă lungă de astfel de cazuri, dar le dăm doar două exemple reprezentanților CASMB. Să studieze cererile cu merele 12.853T și 12.856T sau cererile 12.777T și 12.779T. Poate așa or să înțeleagă la ce trebuie să se uite!
„Excepția” care nu poate fi aplicată!
Întrebare EVZ: Conform comunicatului CNAS din 13 iulie: „(...) Dacă asiguratul care necesită îngrijiri la domiciliu este nedeplasabil şi nu are pe cine să împuternicească să depună dosarul, acesta poate aduce situaţia respectivă la cunoştinţa Casei de Asigurări de Sănătate în evidenţa căreia se află (telefonic sau prin alt mijloc de comunicare), iar un funcţionar al Casei respective îl va consilia pentru soluţionarea situaţiei respective”. Vă rog să-mi spuneți dacă ați avut vreun caz de „excepție” de genul acesta și cum l-ați analizat? Cum ați decis dacă pacientul are sau nu dreptul să primească îngrijiri în baza unei conversații telefonice? Adică nu sunt aprobate cererile trimise prin Poșta Română, dar puteți aproba dosare „excepție” depuse prin conversații telefonice?
- Răspuns CASMB: Cererile privind acordarea de îngrijiri la domiciliu nu se aprobă / resping prin telefon. Prevederea mai sus menționată se referă la activitatea de informare a asiguraților cu privire la aceste aspecte, care poate fi făcută și telefonic.
EXPLICAȚIE EVZ: Cu alte cuvinte, „excepția” introdusă de CNAS printr-un comunicat de presă, e o „apă de ploaie”. Bolnavul rămas singur pe lume și imobilizat la pat poate să dea un telefon – dacă are așa ceva în propria locuință și dacă nu e paralizat, evident! - la Casa de Sănătate ca să afle detalii despre cum se depune o cerere. Cerere pe care el nu are cum s-o depună! Și de ce refuză cererile pe care acești pacienți le trimit prin Poșta Română nu au vrut să ne spună! Avem zeci de poze cu pacienți plini de răni care nu se pot mișca din pat, avem și acordul lor în scris, dar nu le putem publica.
Recomandările medicale, valabile?
- Întrebare EVZ: Cum au fost aprobate, ulterior, cele 650 de dosare? Erau valabile, la reanalizare (12 iulie), recomandările medicale depuse la dosarele din 4 și 5 iulie, dat fiind faptul că potrivit Art.7, alin 3, aceste au valabilitate de doar 5 zile lucrătoare? Și s-a ținut cont de faptul că în norme scrie că CASMB trebuie să dea un răspuns definitiv în 48 de ore? S-a respectat legea? Și dacă un pacient vine acum cu o recomandare veche de 5 zile, i se aprobă dosarul?
- Răspuns CASMB: Dacă veti analiza cu atenție și obiectivitate art. 7 alin. (1) teza a doua,veți observa că termenul de valabilitate al recomandării este în vederea depunerii cererii, cu alte cuvinte, cele cinci zile lucrătoare sunt calculate între data emiterii și data depunerii. Vă reproducem mai jos prevederea în cauză: „Termenul de valabilitate a recomandării pentru îngrijiri medicale la domiciliu/îngrijiri paliative la domiciliu în vederea depunerii acesteia la casa de asigurări de sănătate este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii recomandării”. O recomandare depusă la CASMB cu mai mult de 5 zile lucrătoare de la data emiterii determină respingerea cererii de îngrijiri la domiciliu.
EXPLICAȚIE EVZ: Potrivit reprezentanților CASMB, recomandarea de îngrijiri medicale e important să fie valabilă în momentul în care este depusă, la ghișeu, cererea pentru astfel de servicii. Partea proastă este că, strict în această situație, domniile lor se fac că nu înțeleg situația: Vorbim de dosarele depuse în 4 și 5 iulie, REFUZATE - potrivit listei publicate pe siteul propriu pe 6 iulie! Pe acestea, o săptămână mai târziu, s-au apucat să le REANALIZEZE! Or, în momentul REANALIZĂRII (pe 12 iulie, pe 13 iulie a fost publicată lista cu cele aprobate), recomandările erau EXPIRATE. Și ei au aprobat dosarele! Mai puțin pe cele ale pacienților care muriseră deja!