Cinci suflete îngrămădite într-o cămăruță întunecoasă de vreo nouă metri pătrați, cu jumătate din acoperit cu tablă, iar restul - cu plastic și bucăți de mochetă veche, găsite prin gunoi. E descrierea sumară a poveștii cutremurătoare de viață a Anei Maria Stoica, o tânără doborâtă de boală, a celor trei copii minori ai ei și a unui bunic bătrân și orb, din satul Podul lui Paul, Zlatna, județul Alba.

O căsuță din chirpici crăpat și scorojit, care parcă stă să cadă, și în care nici măcar soarele din miez de zi nu face lumină. Așa își duc traiul o tânără mamă, care la 27 de ani are doar 36 de kilograme (nr.: cu 21 mai puțin decât ar fi normal), trei minori, de 4, 5 și 8 ani, și un bunic orb, tare neputincios în fața vieții amare. E familia Stoica, din satul Podul lui Paul, Zlatna, județul Alba.

Fântână nu au în curte, iar pentru a bea un pahar cu apă, merg și de 2-3 pe zi până în satul vecin, vreo opt kilometri la o tură dus-întors. „Merg cu băiatul cel mare pe bicicletă și umplem cu apă, la fiecare drum, câteva sticle din plastic. Când ajungem acasă le vărsăm în găleată, și tot așa, până o umplem“, spune cu glas trist, Ana Maria.

Orfană de mamă de la 6 ani

Viața n-a fost blândă pentru ea. Au fost cinci frați la părinți, dar mama le-a murit când erau mici. Așa că greul gospodăriei a căzut pe umerii Anei.

„Am avut grijă de gospodărie de când eram mică. Aveam 6 ani când mama s-a prăpădit. Am făcut patru clase și nimeni nu mă angajează, că sunt bolnavă la plămâni. Iar dacă mă duc la muncă, ce fac cu ăștia mici, că tata e orb, cine să aibă grijă de cine?”, explică femeia. Din când în când se oprește ca să tragă cu putere aer în piept, deși trupul firav pare să nu suporte efortul.

Pe tatăl celor trei copii ai ei l-a părăsit de doi ani. „A prins patima băuturii și-a păcănelelor, am zis că-i mai bine să-mi cresc singură copiii, decât să fie și ei așa ca el“. Dar, tot pe atunci, s-a îmbolnăvit. La ultimul drum la spital, în 8 ianuarie 2015, i-au dat o foaie pe care scrie: boli obstructive pulmonare cronice, spirometrie DVM severă, aspect bronșic cronic și alte lucruri, pe care nu le înțelege. Trebuie să urmeze tratament cu cinci medicamente, luate fără oprire, jumătate de an, după care să meargă iar la spital, la control. N-are, însă, bani „de aruncat“ pe pastile.

„Tata n-are pensie, iar singurii bani sunt din ajutorul social – vreo 300 de lei, și din alocațiile copiilor – încă 240 de lei, că acum s-au mărit. Doar medicamentele mele m-ar costa undeva la 500 de lei pe lună. Cu ce mi-aș mai hrăni familia?“

Cu ajutorul cititorilor EVZ, femeia a reușit să strângă 750 de lei. Dar nu i-a dat pe pastile, ci a cumpărat tablă pentru acoperiș. N-a reușit să învelească decât jumătate din el, iar pe restul a pus plastice și bucăți de mochetă veche, proptite cu lemne, doar-doar nu i-o curge apa în casă.

Așa arăta casa femeii, înainte să apuce să acopere jumătate din acoperiș cu tablă. În rest, nimic nu s-a schimbat.

„Nu m-am gândit decât că a venit frigul și dacă mai și curge apa în casă or să mi se îmbolnăvească micuții. Eu și tata răbdăm de frig, dar pentru ei am nevoie de ajutor. Aș fi vrut să le cumpăr și îmbrăcăminte și încălțăminte, ca a venit iarna și ei se duc la școală. Mă țin de ei să învețe carte că eu n-am învățat și uite unde am ajuns”, spune, aproape plângând, femeia.

Cum puteți ajuta

Acesta este apelul disperat al unei mame care se zbate să-și crească, singură, pruncii. Dacă vreți să o ajutați, puteți dona în contul:

    RO73 CECE C001 9462 0575 8111 deschis la CEC pe numele Stoica Ana Maria