Numele i-a marcat destinul. Faceţi cunoştinţă cu povestea emoţionantă a Speranţei!

În urmă cu 37 de ani, nu avea habar că numele ei o va urmări atât chiar şi de Crăciun de tare. Oana-Speranţa Stoica are o boală rară de piele, Epidenmoliza buloasă distrofi că. A fost nevoită să lupte în permanenţă, iar când era pe punctul să exclame ,,E mai bine!” , viaţa îi şoptea: ,,Speranţa moare ultima!” şi o chema din nou la luptă!

Cu toate că nu a fost o răsfăţată, a ştiut că ajutorul pe care l-a primit de la oameni, când avea mai mare nevoie de el, trebuie să-l întoarcă. Astfel, în rarele momente de linişte, când boala ei nu era atât de agresivă, a adoptat doi copii şi şi-a întemeiat o familie frumoasă de care este mândră.

După trei operaţii pe viu, mâinile mele arată ca pumnul unui copil

Durerile sunt de nesuportat, iar boala o afectează vizibil. Cu toate acestea şi-a luat bacul ,,Este o boală foarte urâtă, distrofica și dureroasă ce se manifestă doar la exterior. Este afectată toată pielea corpului cu răni (plăgi deschise) ce se vindecă foarte greu. Rănile se fac în urmă unor bule (bășici) cu apă. După ce se vindecă, se face o crustă groasă și când cade rămâne o pată roz, maronie sau vânată pe corp. Am degetele de la mâini afectate și au retractat degetele, retrăgându-se că vârfurile degetelor mână mea arătând ca pumnul unui copil de cinci ani. Am deformate ambele mâini și până în prezent am făcut 15 operații, dintre care trei le-am făcut pe viu, fără succes. Am dureri de nesuportat. Viața mea nu a fost ușoară, dar am reușit să fac lucruri bune și rele.Am făcut 12 clase, iar cel mai des am fost premiantă. Evident, am luat şi Bacalaureatul.”

Părinţii şi-au vândut apartamentul

Sacrificiile enorme par să nu se mai termine. ,,Până la vârsta de 22 de ani nu am făcut niciun apel umanitar, fiind ajutată de părinți. Până în 1997, am domiciliat în București. Părinţii şi-au vândut partamentul pentru a mă ajută la tratament. Aşa am ajuns noi în Ardeal. În anul 2008, am fost la un post TV și din donațiile primite am putut să merg la tratament în Germania.La externare mi s-a spus că trebuie să fac cel puțin două internări pe an. Din anul 2012, am început să fac din nou solicitări pentru anunțuri umanitare și abia în 2015, luna septembrie am putut să merg din nou în Germania. În momentul de față sunt, din nou, într-o fază critică. Sunt internată în spital la Alba Iulia, cu o anemie de 75% și într-o stare gravă. Îmi fac transfuzii de sânge și perfuzii, fără calmante, pansamcnte, medicamente și o alimentație adecvată. Mi-am întemeiat o familie, am adoptat 2 copii (de 14 și 12 ani) care-mi fac zilele mai frumoase. Vă rog să-mi dați o șansa la viață, că singură nu mai pot să trăiesc în chinuri și nu vreau durere. Nu vreau să fiu răpusă de boală. Nu cer să trăiesc ca un om normal, dar vreau să-mi alin durerile și suferiinţa, să-mi temperez boala.”

Cum poţi ajuta

Cei care vor să o ajute pe Oana Speranţa să ajungă la tratament în Germania, o pot face în următoarele conturi: R098CECEAB1308RONO360792- CEC BANK SUCURSALA ZLATNA R036RZBR0000060012143466 — RAIFEISEN BANK SUCURSALA ALBA Cont swit RZBR: ROBU