În România extremismul se află pe o pantă ascendentă, iar partidele se află în incapacitatea de a aborda teme sensibile, cum ar fi suveranitatea, identitatea și patriotismul. Profesorul Ioan Stanomir, specialist în Drept constituțional la Universitatea din București, a abordat aceste teme în cadrul unui interviu pentru MediaQuality.

Profesorul Ioan Stanomir, specialist în Drept constituțional la Universitatea din București, a discutat într-un interviu acordat pentru MediaQuality despre creșterea pericolului extremist în România și incapacitatea partidelor principale de a aborda teme sensibile, cum ar fi suveranitatea, identitatea și patriotismul.

Pericolul extremismului în România

Profesorul de Drept constituțional, Ioan Stanomir, atrage atenția asupra creșterii extremismului în România, subliniind că partidele mainstream nu reușesc să abordeze frontal teme delicate, precum suveranitatea și identitatea națională. Ioan Stanomir remarcă faptul că în țara noastră, partidul AUR prezintă elemente de radicalism politic în discursul unor reprezentanți ai săi.

„Fundamental, extremismul reprezintă, într-o definiție foarte simplu de înțeles, o formă de radicalism politic. Un tip de ideologie care propune soluții simple problemelor complexe ale societății, indicând, de obicei, anumite grupuri ca ținte privilegiate și menționându-le ca fiind responsabile pentru problemele grave cu care se confruntă societatea respectivă. AUR este un partid care are elemente de radicalism politic, pentru că există printre reprezentanții săi suficiente personalități care au un discurs ce se încadrează în ceea ce am menționat”, a declarat Ioan Stanomir pentru publicația Media Quality.

Discursul revisionist al AUR

Senatorul AUR, Claudiu Târziu, a avut un discurs revizionist la Iași, propunând preluarea unor teritorii din Ucraina ca o reparație istorică. Stanomir atrage atenția că aceste declarații susțin propaganda rusă, care vizează subminarea integrității teritoriale a Ucrainei.

„Se poate spune că domnul Claudiu Târziu servește cauza propagandei ruse. Propaganda rusă având ca una dintre temele privilegiate de atac caracterul artificial al Ucrainei. Iată cum Viktor Orban și Claudiu Târziu militează pe același tip de aliniament politic. Pe principiul revisionismului, deschidem Cutia Pandorei. Ceea ce noi deschidem în Est, Viktor Orban poate deschide oricând în Vest”, a mai spus profesorul. 

Incapacitatea partidelor mainstream din România

Stanomir critică incapacitatea partidelor mainstream de a aborda teme sensibile, ceea ce alimentează radicalismul politic în țară. El evidențiază că AUR și SOS România ar putea ajunge la un procent de 30% în sondaje, deoarece aceste partide abordează teme pe care partidele tradiționale le evită.

„Partidele mainstream nu au nici capacitatea, nici energia, nici inteligența de a ataca frontal temele legate de probleme delicate, precum suveranitatea, identitatea, patriotismul. Nu sunt capabile, nici suficient de inteligente, nici suficient de curajoase pentru a înfrunta temerile românilor. Atunci, aceste temeri și aceste teme alimentează radicalismul politic”, a mai zis el.

Cum ar arăta România cu 30%, la alegeri, partide extremiste?

„Restul de 70% va fi dat de partidele care nu aparțin acestui spectru politic. Depinde foarte mult de scorul PNL și PSD. Se va vedea cât se vor eroda, în special PNL. Pentru că, pentru Partidul Național Liberal, această alianță cu PSD poate ridica serioase dificultăți de poziționare ideologică și de întărire a propriei sale identități. Și vom vedea dacă această coaliție rezistă, așa cum sugerează domnul Rareș Bogdan.

Foarte importante vor fi scrutinurile locale, europarlamentare și, apoi, scrutinul prezidențial, pentru că președintele este, prin Constituție, cel care inițiază consultările și cel care, de fapt, desemnează candidatul la funcția de prim-ministru”, spune Ioan Stanomir.

Provocările politice și scenariile electorale

Analizele politice dezvăluie provocările și scenariile electorale din România, cu posibilitatea formării unor noi alianțe politice și cu discuții despre viitorul președinției țării.

„E greu de crezut că PNL și USR vor mai intra într-o alianță, în acest moment. USR a ales să fie alături de PMP și de Partidul Forța Dreptei. Este de văzut dacă soluția președintelui Cătălin Drulă (USR) este una de câștig pentru acest partid, fiindcă, până la urmă, testul unei alianțe de tipul celei gândite de USR este următorul: este scorul pe care îl obțin ca alianță mai mare decât scorul pe care îl obțin ca partid singur sau nu? Dacă obțin mai mult, înseamnă că această alianță are o relevanță. Dacă obțin la fel sau mai puțin, înseamnă că alianța a fost una ineptă și inutilă”, a analizat profesorul.

În ceea ce privește viitorul președinte al României, profesorul este destul de reținut.

„Un politician precum Klaus Iohannis a beneficiat de un culoar de care puțini vor mai beneficia în viitor. În cele din urmă, dacă este să fim foarte corecți, domnii Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă sunt președinții celor mai mari partide din România, așa încât există ceva care să-i recomande. N-ar fi ajuns acolo dacă distinșii lor colegi și distinsele lor colege nu ar fi fost de acord cu prezența lor în acele poziții”, a mai zis el. 

Provocările în contextul geopolitic

Interviul cu Ioan Stanomir dezvăluie și perspectivele asupra provocărilor geopolitice, precum posibilele agresiuni rusești asupra Europei și modul în care statele europene ar trebui să se pregătească și să reacționeze în fața acestor amenințări.

„O verigă slabă o avem în vecinătata noastră, este vorba de Ungaria. Aș spune că, în afară de Ungaria, celelalte state sunt suficient de rezonabile pentru a înțelege ce se întâmplă. Problema fundamentală este că am intrat într-o realitate dificil de imaginat pentru noi, pentru că din 1945 încoace n-am mai cunoscut război în părțile noastre.

Vă las pe dvs. să vă imaginați cum este să te adaptezi unei realități definite de atacurile cu rachete, cu artilerie și cu drone. E o realitate cu totul diferită, teribilă. E de ajuns să ne uităm în Ucraina și să ne dăm seama de natura ei apocaliptică din punctul de vedere al costurilor umane”, a conchis acesta.