Incendiul de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, în urma capturării complexului Zaporojie din sudul Ucrainei de către ruși, a răspândit teamă printre românii care își amintesc despre tragedia de la Cernobîl. Un accident de acest fel, însă, nu mai este posibil, a oferit asigurări expertul în energie nucleară Teodor Chirica, care este și președinte onorific al Forumului Atomic Român (ROMATOM).
O tragedie precum cea de la Cernobîl nu mai este posibilă în prezent, datorită nivelului ridicat de securitate nucleară a centralelor nucleare, a spus expertul în energie nucleară Teodor Chirica. Complexele nucleare prezintă, acum, structuri de beton special realizate pentru a nu putea fi afectate în cazul unui eveniment precum cel raportat vineri dimineață la centrala nucleară din sudul Ucrainei.
Teodor Chirica: Accidente de tip Cernobîl nu mai sunt posibile
Spre deosebire de circumstanțele actuale, centrala de la Cernobîl nu prezenta un sistem complex de protecție, care să includă diferenţele tehnologice majore, conceptul de apărare în adâncime, măsurile de protecţie, cultura de securitate nucleară a personalului, nivelul de control şi reglementare naţional şi internaţional, a arătat Teodor Chirica.
„În situații extreme nu pot fi excluse posibile scurgeri de materiale radioactive, dar în cantități controlabile cu efecte reduse asupra populației şi mediului. Este bine de precizat că Cernobîl a rămas un accident de referinţă la o centrală nucleară, unde, pe lângă unele slăbiciuni tehnologice, a contribuit foarte mult şi factorul uman, dar acest tip de centrale nucleare a fost retras din exploatare în statele membre deţinătoare”, a spus Teodor Chirica pentru Agenția Națională de Presă.
Cum sunt protejate centralele nucleare în prezent
„Instalațiile din reactoarele nucleare sunt protejate de anvelope de protecție din beton, structuri armate foarte puternice, cu grosimi de peste un metru, proiectate pentru a nu fi afectate de evenimente externe, cum ar cutremure, proiectile sau incendii.
Chiar şi în cazul extrem în care aceste sisteme ar putea fi fisurate, până la zona activă unde este amplasat combustibilul nuclear sunt o serie de structuri interne căptușite cu plăci de oțel, precum şi structurile metalice care conţin combustibilul nuclear şi unde are loc reacția de fisiune nucleară.
Toate aceste sisteme de protecție, precum şi sistemele tehnologice din interiorul reactorului nuclear, sunt calculate să reziste la cutremure de probabilitate extremă, care exced probabilitatea de a apărea o dată la 10.000 de ani”, a explicat specialistul în energie nucleară.
Președintele onorific al ROMATOM, Teodor Chirica, a amintit, de asemenea, că în cazul unei situații de urgență care să implice creșterea radioactivității autoritățile naționale stabilesc planuri de răspuns coordonate de Ministerul Afacerilor Interne.