Anchetatorii se pregătesc să meargă în instanță cu Gheorghe Dincă, însă dosarul din cazul Caracal are în continuare multe nelămuriri.
Alexandru Cumpănașu a prezentat pe Facebook dialogul purtat cu Mihaela Brooks, renumit expert criminalist, care colaborează cu FBI la diverse anchete. Pentru cine nu cunoaște personajul, trebuie spus că Mihaela Brooks este o româncă plecată de 30 de ani din țară, pe a cărei specializare scrie „criminal profiler”, având acreditare pentru Canada și SUA. „Am fost specializată pe metodologia FBI, fiind analist investigații criminale. Deci, am făcut foarte multă criminalistică, cursuri de medicină legală, sunt specializată în psihologia judiciară”, se descrie Brooks.
Pentru un expert ca Mihaela Brooks, dosarul instrumentat de DIICOT prezintă numeroase semne de întrebare. În primul rând, „mă surprinde că nu le-au dat în urmărire internațională. Nu s-a încercat să se afle dacă Alexandra a fost scoasă din țară. Dacă a fost scoasă, cum s-a putut face asta fără să se știe de ea la vamă? Deci, e ceva imposibil din ce văd eu...”.
Greșeală în recoltarea probelor
Ofițerii DIICOT au comis mai multe gafe, susține Mihaela Brooks, și una dintre ele are legătură cu modul în care s-au recoltat probele din butoiul în care Gheorghe Dincă susține că a ars-o pe Alexandra Măceșanu.
Explică Mihaela Brooks unde au greșit anchetatorii: „Nu cred că DIICOT va da rezultatul oficial de la laboratorul FBI, dacă îl va primi. FBI pune o condiție când primește o astfel de cerere - să nu fi existat teste ADN înainte ca ei să facă acest test! Și au foarte mare dreptate. În momentul în care tu ai distrus niște oase – iar avocatul Tonel Pop a spus că (n.r. – anchetatorii) le-au luat, le-au măcinat, le-au făcut în toate felurile -, nu cred că cei de la Laboratorul de criminalistică al FBI vor accepta să facă așa ceva. Ei au niște reguli, niște condiții pe care ți le impun când mergi la ei să le ceri să te ajute cu un test. Mi se pare dubios amatorismul ăsta. La fel, mi se pare dubios că începe procesul fără să aibă un rezultat al testelor. Faptul că ADN-ul Alexandrei a fost găsit în butoi nu mă convinge. Nu trebuie să fi mare profesionist ca să vezi că nu s-au respectat anumite proceduri”.
„La o temperatură de peste 700 de grade, mai ai doar 50% ADN”
Mai departe, Mihaela Brooks aduce în discuție un aspect pe care DIICOT ezită să-l lămurească: arderea unui cadavru are loc la o temperatură ridicată, care trebuie să fie constantă pentru un anumit interval de timp.
„Concentrația de ADN din dinți. Au spus că ADN-ul e 99,93% al Alexandrei. Cercetările arată că la fiecare sută de grade de ardere, ADN-ul se diminuează. De exemplu, la o temperatură de peste 700 de grade, mai ai doar 50% ADN. Și tu vii cu un asemenea procentaj, de 99,93%?! Mi s-a părut dubios!”.
Când i se spune că în butoi au fost peste 1000 de grade, expertul criminalist Mihaela Brooks răbufnește: „Pfff, mă faceți să râd! Eu, ca să ard un cadavru, să-l fac cenușă, nu numai că trebuia să am o anumită temperatură, dar trebuia să o am și pentru un anumit timp. Întrebarea e «Ce cantitatea de lemne ai avut ca să arzi un astfel de corp încât să ajungă cenușă?». Am înțeles că au găsit în butoi și resturi de câine, au găsit patru fire de păr de câine. Adică, acelea nu au ars? Tu arzi un cadavru de îl faci cenușă, dar patru fire de păr de câine nu ard? Apoi, pata aceea albă de pe butoi, din exterior. Arzi la 1000 de grade pe cineva, dar pata aceea de vopsea nu pățește nimic?! Și rugina rămâne pe butoi, nici urmă de ardere? Cum e posibil așa ceva?!”.
Cu fiecare întrebare ridicată, Mihaela Brooks are tot mai multe îndoieli că Alexandra Măceșanu a fost arsă în acel butoi, așa cum susțin anchetatorii.
„Lemnele sunt foarte importante, fiindcă fiecare lemn degajă o anumită cantitate de căldură, deci are o putere calorică diferită. Eu accept că Alexandra a fost ucisă de Dincă și arsă în butoi, dacă tu, ca DIICOT, îmi aduci dovezi. Ca să ajung la o temperatură de 800 de grade, mie îmi trebuie un metru cub de lemne. Acel metru cub de lemne arde la această temperatură pentru doar 40 de minute. Câți metri cubi îmi trebuiau ca să o fac cenușă pe Alexandra? La un crematoriu, arderea durează două ore! DIICOT nu poate spune că a turnat benzină peste Alexandra fiindcă benzina, oarecum, protejează oasele. Arderea cu benzină arată altfel”.
În plus, „DIICOT spune că în butoi s-a găsit cenușă. Ce a spus avocatul Tonel? Că, de fapt, nu era un butoi cu fund, ci un tub pus pe un grătar. În momentul în care eu te ard pe tine, cenușa ta s-a amestecat cu jarul de jos, cenușa s-a scurs. Aici eu am niște neclarități. Întreb și eu, cum au scos ei cenușa din butoi? Au răsturnat butoiul?”.
Concluzia trasă de Mihaela Brooks e următoarea: „Indirect, mi se transmite că se încearcă mușamalizarea!”.