Nu a fost cuprins în prima linie a luptei cu coronavirusul, nici măcar în a doua. Totuși, e mai pregătit decât cele mai multe spitale din țară. În timp ce oficialii dezbăteau, duminică, organizarea ”Planului alb” pentru spitalele din țară, aici au fost luate de trei săptămâni deja măsurile concrete pentru a face față unui astfel de scenariu. Ce e un ”Plan alb”? E momentul în care în urgențe apare un flux masiv de pacienți în urma unui accident, a unei calamități sau pandemii. În acest caz, e vorba de pandemia globală cu coronavirusul COVID-19.
Cu două săptămâni înainte ca aceasta să fie cerută de la nivel central, s-a constituit o celulă de criză la nivelul spitalului pentru a se putea lua decizii rapid. Necesitatea existenței acestor structuri a fost decisă abia săptămâna trecută. Acum va fi transformată în Comandament de criză.
Exclusiv EvZ
”Trebuie doar să fii un pic creativ”, spune managerul interimar al Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Pius Brânzeu” Timișoara (SCJUPBT), Raul Pătrașcu. Are 30 de ani.
Evz.ro a constatat, la fața locului, ce înseamnă să ai viziune, să poți gândi interdisciplinar coerent, și să acționezi corect fără să aștepți ți se spună ce ai de făcut. Vorbim de o situație de urgență, de criză, în care orice moment se poate dovedi tardiv, în acțiune.
SCJUPBT e, așa cum am constatat duminică, un exemplu de anticipare a strategiilor în lupta cu noul coronavirus periculos. În două zile, porțiuni întregi au fost izolate etanș. S-au schimbat circuite, s-a montat o camera de decontaminare pentru dușuri chimice, ca-n filme, s-au făcut stocuri impresionante de materiale de unică folosință.
Managerul Raul Pătrașcu, care e probabil unul din cei mai tineri manageri de spital de stat din România, și-a folosit cu folos cunoștințele din școală și a anticipat corect ce a urmat. Evz.ro a făcut împreună cu el bilanțul ”proviziilor”. Și i-am cerut să detalieze, pentru cititorii noștri, cum s-a pregătit de coronavirus cel mai mare spital regional din România, cum am spus, fără ca acesta să fie prins în primele linii de acțiune.
Da, spitalele din România sunt învechite, circuitele lor, așa cum se prezintă, sunt arhaice. Dar cine ne oprește să fim creativi, mai ales acum? Veți vedea, în interviul ce urmează, cât de multe s-au putut face în timp record, fără alocări speciale de fonduri, doar cu organizare.
Exclusiv EvZ
Aprovizionarea pentru coronavirus, începută în decembrie 2019
Spitalul Județean din Timișoara, deși, practic, nu a fost inclus în primele etape ale strategiei de răspuns la infecțiile cu coronavirus s-a pregătit înainte să vină niște directive în direcția aceasta.
De ce? Alte spitale încă așteaptă să primească ordine ca să acționeze.
Raul Pătrașcu: Am vrut să pot să dorm cât mai liniștit noaptea, știind că am spitalul pregătit pentru orice scenariu, știind că îmi protejez colegii care sunt în prima linie în lupta cu boala, știind că pot oferi îngrijirile necesare pacienților.
SCJUPBT ar trebui să fie ultima linie pentru primirea pacienților cu COVID-19, aici se tratează cazuri complexe din cinci județe (Timiș, Caraș Severin, Hunedoara, Bihor și Arad), iar noi trebuie să asigurăm continuitatea actului medical pe toate patologiile, indiferent de situația epidemiologică actuală.
Încă de la mijlocul lunii decembrie 2019, de când au apărut primele cazuri de coronavirus în provincia chineză Wuhan, având în vedere și experiența mea în biologie moleculară, am început să fac stocuri de materiale de protecție în cadrul spitalului.
Exclusiv EvZ
În general lumea din sistemul sanitar se plânge de subfinanțare. Ce ați reușit să stocați?
Raul Pătrașcu: Pentru început am stocat materiale de protecție. Măști simple, halate, mănuși, bonete, botoșei. Când am văzut că epidemia ia amploare, am început să achiziționăm, în limitele bugetului și combinezoane și ochelari de protecție.
Pentru mine, ca manager, responsabilitatea principală e ca spitalul să fie pregătit pentru orice scenariu, chiar dacă nu suntem în prima linie. Să fim un exemplu de bune practici și să putem oferi suport cu materiale și personal spitalelor din primele linii, care vor avea nevoie. Noi toți cei din lumea medicală înțelegem că suntem împreună în această situație și acționăm în solidar.
Prin urmare, de la mijlocul lunii decembrie, în fiecare lună, din bugetul general al spitalului (banii din contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, respectiv de la Ministerul Sănătății), am alocat resurse pentru aceste stocuri, pe lângă cumpărarea celor necesare pentru activitatea zilnică.
În acest moment (duminică, 22 martie 2020) avem următoarele: 28.308 măști simple, 1.192 măști FFP2 (cu mai multe filtre), 378 de măști FFP3 (cu protecție sporită la viruși), 620 de ochelari de protecție, peste 100 de scuturi de protecție facială (vizete), 311.000 de perechi de mănuși de examinare, 17.000 de botoșei, peste 13.000 de halate sterile impermeabile de unică folosință, 550 de combinezoane, 45.000 de bonete.
Din stocurile făcute până acum am oferit deja și altor instituții sau spitale precum Spitalul de Urgență pentru Copii din Timișoara sau Spitalul Județean Reșița.
Exclusiv EvZ
E satisfăcător stocul?
Raul Pătrașcu: Pentru mine, nu. Dar săptămâna aceasta așteptăm să vină echipamentele de protecție promise de Guvern. Mai mult, tot în perioada următoare așteptăm un import semnificativ de echipamente comandate din China, direct de la producători.
Acest lucru a fost posibil deoarece ne-am organizat toate spitalele din Timișoara și am putut face comandă pentru un container plin (un milion de măști etc.). Joi a fost făcută cererea, iar estimarea noastră e că acest container va ajunge în decurs de câteva zile, o săptămână, pe aeroportul Timișoara. El depinde doar de comanda noastră fermă, pe care o vom face în următoarele zile în funcție de ceea ce se va primi de la Guvern.
În țară se vorbește despre majorarea prețurilor la exact aceste materiale, din cauză că sunt la așa mare căutare.
Raul Pătrașcu: Pentru acest import am obținut prețuri de circa cinci ori mai mici decât ce se găsește în România. De exemplu, pentru o mască simplă vom plăti 1,4 lei, față de 5,5 lei cât e pe piață în țară, adusă tot prin import. De asemenea, ne vin zilnic transporturi de la Unifarm, care ne suplimentează aceste stocuri, nouă și celorlalte spitale din țară.
Noi am gândit aceste stocuri pentru a putea proteja personalul medical, care e primul expus în lupta cu această boală. Pentru ca acești oameni să poată sta liniștiți știind că atât ei, cât și pacienții sunt protejați. Iar în plus, le-am gândit ca o rezervă, fiind spital de suport, să putem ajuta rapid și alte spitale care au nevoie.
Teste pentru depistarea COVID – 19 aveți?
Raul Pătrașcu: Nu suntem centru de testare, dar în caz de suspiciune, prelevăm probe și le trimitem la spitalul de boli infecțioase pentru analize.
UPU reconfigurată complet, patru puncte de triaj
În caz de necesitate, pentru cazurile grave cu COVID -19, ce spații de tratament va oferi SCUJT?
Raul Pătrașcu: În acest moment avem pregătite 71 de paturi ATI, dar în cazul unui scenariu negru, pe care nu ni-l dorim, dacă e nevoie, mai putem dispune de 505 paturi conectate la sursă de oxigen. Este jumătate din capacitatea totală a spitalului. Preventiv, am redus activitatea cu 50% în spital.
Spitalul Județean din Timișoara s-a transformat radical la finalul acestei săptămâni.
Raul Pătrașcu: Pentru siguranța personalului și a pacienților am creat încă de acum două săptămâni trei puncte de triaj pentru intrarea în clădirea principală. Tocmai ca să evităm aglomerarea pacienților. Unul e la UPU (n.r. – Unitatea de Primire a Urgențelor), unul la ambulatoriu, al treilea e la ambulatoriul de diabet. Cele două ambulatorii au fost izolate complet față de spital. Există o singură cale de acces pentru fiecare, spațiile nu mai comunică cu restul clădirii.
Exclusiv EvZ
În cadrul UPU avem un cort masiv încălzit, format din două încăperi, pentru a evita, din nou, aglomerarea pacienților, dacă va fi cazul. Am schimbat circuitele din UPU, am fost creativi.
Astfel, sala mare de tratament a fost împărțită în două, printr-un perete de rigips sigilat ermetic. Urgențele fără suspiciune intră separat într-o parte, iar pacienții care prezintă și simptome respiratorii, sau cu suspiciune de COVID-19 intră pe un circuit separat; grupurile nu se amestecă.
Mai există un al patrulea punct de triaj la Clinica exterioară Bega, pentru pacientele ce aparțin de ginecologie. Avem un protocol și cu Spitalul pentru Copii ”Louis Țurcanu”, prin care, ca să îl degrevăm, noi primim pacienți, inclusiv cu boli infecțioase, după triajul prealabil făcut acolo.
Simulări de ”Plan alb”, de trei săptămâni
Aproape 1.200 de paturi, terapii complexe. Spitalul Județean Timișoara e cel mai mare din regiunea de vest. Așa o mașinărie trebuie să aibă un număr impresionant de cadre. Ce fac acestea? Cum se pregătesc?
Raul Pătrașcu: Avem 4.300 de angajați, din care 30% medici. Colegii de la ATI au făcut, cu medicii și asistentele, deja de trei săptămâni, simulări pentru îmbrăcarea corectă a echipamentelor de protecție. Tot de trei săptămâni facem simulări și pe activarea ”Planului alb”, care presupune un aflux foarte mare de pacienți în timp foarte scurt.
Adică, să spunem, peste 30 de pacienți în 10 minute. Și medicii, și asistentele, dar și personalul auxiliar, au învățat ce au de făcut în cazul nefericit al unui astfel de eveniment.
Cum se protejează, concret, personalul medical?
Raul Pătrașcu: În SCJUPBT tot personalul este obligat să poarte mască simplă de la intrarea până la ieșirea din spital. Masca se schimbă cel puțin o dată la 4 ore. Și se dă de către asistenta șefă sub semnătură. Medicii care consultă, primesc la discreție mănuși de protecție.
Atunci când pacienții cu suspiciune de coronavirus ajung în triaj, de obicei ajung la UPU, li se prelevă probe și rămân acolo în izolare. Dacă va fi vorba de o urgență medicală sau chirurgicală, personalul medical are sub cheie, pe secție, echipament adițional de protecție - măști FFP3, scuturi de protecție facială, halate impermeabile, combinezoane, pentru a putea efectua în siguranță și manevre invazive menite să salveze viețile pacienților cu COVID.
Și totuși, vorbim de un spital vechi, cu circuite care de foarte mulți ani nu mai sunt de actualitate. Cum de sunteți pregătiți pentru cel mai sumbru scenariu?
Raul Pătrașcu: Spitalele din România sunt toate vechi. Deși circuitele sunt depășite, cu voință și puțină creativitate ele pot fi adaptate chiar și pentru asemenea situații. De exemplu noi am pregătit, pentru eventualitatea unui scenariu de ultimă linie în care am fi implicați, în cadrul clădirii separate de Ortopedie, un etaj întreg pentru tratarea pacienților pozitivi.
Vorbim de etajul I, acolo unde își desfășura activitatea Secția 1 Ortopedie și Traumatologie. Aceasta a fost mutată la parter, alături de Secția 2. Acest lucru a fost posibil pentru că am luat decizia să reducem cu 50% activitatea în spital. Nu am mai internat decât urgențe de gradul I și II.
Nu am mai internat proceduri care puteau fi amânate (operații de varice, estetice, hernii simple etc). Avem astfel: 10 paturi ATI, șapte săli de operație care pot oricând fi transformate inclusiv în saloane ATI, aproximativ 55 de paturi pentru cazurile ușoare. Separate, toate, complet și sigur de restul clădirii.
Acest etaj de la Ortopedie e conectat cu clădirea principală a spitalului printr-un tunel suspendat. Holul de conexiune a fost la rându-i sigilat ermetic cu un perete de rigips și s-a gândit un circuit de intrare și de ieșire, pe lângă acel perete, care să servească drept filtru pentru personal. Dincolo de peretele de rigips, pe circuitul de ieșire e amplasată o cameră tip cort cu “dușuri” sau opțiuni de decontaminare chimică.
Camera de decontaminare chimică e ceva ce sună ca în filme.
Raul Pătrașcu: E ca în filme. Totul a fost gândit epidemiologic și aplicat împreună cu ingineri din cadrul Universității Politehnica Timișoara. Camera se pliază pe pereții care o mărginesc, iar înăuntru are instalații, spray-uri sau “dușuri” care asigură decontaminarea chimică cu ajutorul biocidelor (n.r. - dezinfectanți puternici).
Circuitul e gândit așa: personalul care va lucra cu pacienții pozitivi se echipează în combinezoane și celelalte kit-uri de protecție în partea dreaptă, trece în zona roșie, face tura de maxim 4 ore cu pacienții sau operează, după caz, apoi iese prin partea stângă, separată de calea de intrare și va sta, conform protocoalelor sub dușul chimic, tot în combinezon, 5 minute.
Dușul chimic conține biocide care omoară virușii. Combinezoanele se lasă în camera de decontaminare, iar hainele chirurgicale, folosite sub combinezoane, vor fi depozitate pentru spălare pe un circuit dezinfectant separat. Personalul intră pe o parte curat și iese pe cealaltă curat și dezinfectat.
Mai mult, pentru pacienții cu COVID-19, există două intrări separate, direct la etajul I, fără ca aceștia să trebuiască să treacă prin spital: un lift sigilat, pentru pacienții cu boală moderată sau severă, unde aceștia sunt aduși cu ambulanța, și un alt acces, pe scări, pentru pacienții cu formă ușoară a bolii.
Parterul, unde funcționează secțiile de Ortopedie, are intrare separată, izolată complet, atât pentru pacienți cât și pentru personal. Am sigilat restul căilor normale de acces.
Am făcut toate acestea chiar dacă nu suntem un spital de primă linie, pentru a putea asigura protecția pacienților și a personalului medical în cadrul unității noastre și pentru a ajuta la nevoie pacienții testați pozitiv la noul coronavirus care dezvoltă o boală complicată ce ar putea fi rezolvată doar în cadrul unității noastre. De exemplu, intervenții de neurochirurgie sau fracturi complicate.
Timp record pentru reconfigurarea celui mai mare spital din vestul României
Cât a durat să realizați toate aceste modificări de circuite, sigilări de spații? Practic tot spitalul, inclusiv cu clădirile adiacente, a fost reconfigurat. Și cât a costat? Cum de ați avut bani?
Raul Pătrașcu: Două zile. A durat exact două zile sigilarea ermetică a spațiilor, am lucrat vineri și sâmbătă. Mai mult a durat să concepem, cu colegii specialiști, noile circuite. Referitor la costuri, practic nu a costat nimic. Am avut o firmă care s-a oferit, cu materiale și manoperă gratis.
Inginerii din cadrul Politehnicii ne-au ajutat pro-bono. Și Primăria din Giroc ne-a donat stâlpi pentru marcarea intrărilor pacienților. Camera de decontaminare a costat 2.600 de euro și a fost donată de Societatea Română de ATI.
Mesaj pentru români: ”Fiți calmi, stați acasă”
Spitalul e pregătit pentru ce e mai rău. Dar care e mesajul pe care îl adresați în acest moment românilor?
Raul Pătrașcu: Facem apel la calm. În această perioadă nu orice tuse, strănut, și nu orice stare febrilă înseamnă coronavirus. În România nu avem încă răspândire intracomunitară pe scară largă. Apelul nostru către cetățeni este că dacă se simt foarte rău, să apeleze la 112 și medicii vor decide dacă e nevoie să fie aduși la spital, precum și unde. Doar așa nu se vor pune în pericol nici pe ei înșiși, nici pe cei din jur.
Mai facem un apel și la respectarea sfaturilor date de autorități. Pentru orice fel de simptome minore, apelați medicii de familie. Ei pot consulta și pot prescrie toate medicamentele disponibile pe piață, inclusiv cele restricționate, conform decretului prezidențial.
Rugăm în special persoanele de peste 65 de ani, persoanele care suferă de cancer, diabet, de boli de inimă sau pulmonare cronice, să ia măsuri de precauție sporite zilele acestea. Să evite aglomerările din centrele de cumpărături și să respecte igiena personală. Ei sunt cei mai vulnerabili.