Din dinamica vacanțelor interne comparativ cu alte state din regiune, s-a constatat faptul că turismul în România nu a atins un grad de dezvoltare adecvat, România situându-se pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de călătorii/cap de locuitor.

Paradoxal, asta deşi anterior anului 1989, România a reprezentat o destinaţie turistică importantă pentru piaţa est-europeană, fiind promovate cu precădere: produse turistice de litoral şi balneare, programe şi circuite culturale, precum şi mânăstirile din nordul Moldovei şi din Bucovina. Principalele cauze pentru care o destinaţie relativ ieftină ca România nu reuşeşte să atragă turiştii şi să îi menţină sunt: calitatea infrastructurii,

tarifele practicate faţă de calitatea serviciilor oferite, gradul de pregătire a personalului din sector, lipsa de interes a deţinătorilor de structuri de primire turistică faţă de realizarea investiţiilor necesare pentru modernizarea proprietăţilor şi concurenţa internaţională semnificativă.

“României se află în cadrul unor destinaţii situate la o distanţă mare faţă de porţile de intrare în ţară (aeriene,rutiere), însă acest patrimoniu nu este sprijinit de o infrastructură capabilă să asigure valorificarea sa corespunzătoare. Este de neconceput că se poate realiza performanţă într-un domeniul precum turismul în condiţiile în care, parcurgerea unei distanţe de 165 km (Bucureşti – Râşnov) se realizează în aproximativ 5 ore”, scriu inspectorii în documentul citat.

Reprezentaţi afară de firme fără licenţă

Ulterior finalizării misiunii de audit, ANAF, la solicitarea Curţii de Conturi privind situaţia fiscală a 11 operatori economici care au solicitat participarea la manifestarea expoziţională EIBTM Barcelona 2015, a confirmat faptul că cinci operatori înregistrau debite restante faţă de bugetul de stat.

Mai mult decât atât, la târgurile organizate afară pentru promovarea României au participat firme care nu au prezentat la ANT, în termenul legal, documentele de înscriere, în vederea aprobării participării acestora la aceste evenimente, concludent fiind Târgul de turism CMT (Caravan, Motor, Tourism) Stuttgart, Germania, organizat în ianuarie 2014, la care participanţii au depus doar o parte din documentele de înscriere obligatorii reglementate, de Ordinul Președintelui ANT nr.105/2013, se mai precizează în raportul Curţii de Conturi.

Fantome la stand

Auditul a mai constatat faptul că, singurul document care atestă prezența la eveniment al firmelor co-expozante este Raportul de activitate, întocmit de un reprezentant din cadrul Biroului de Turism din țările unde ANT are reprezentanțe, sau un alt angajat al instituției în cazul în care manifestarea are loc într-o țară unde ANT nu are reprezentanță oficială.

Astfel, lipsa unor documente cum ar fi: procese verbale de predare-primire a mobilierului şi dotărilor aferente din cadrul standului amenajat sau listele cu prezența la stand a reprezentanților firmelor participante la eveniment, poate genera suspiciuni cu privire la participarea efectivă a unei firme selectate să reprezinte România în cadrul manifestării

expoziţionale de turism, sau cu privire la prezenţa reprezentanţilor firmei participante, pe toată durata manifestării expoziţionale. Concludent în acest sens este Târgul de turism CMT (Caravan, Motor, Tourism) Stuttgart, Germania 2015, pentru care, în Raportul de activitate, întocmit de reprezentantul ANT de la

Biroul de Turism din Berlin, sunt înscriși 20 de participanţi la eveniment, deşi 2 operatori nu apar în situația monitorizării firmelor participante întocmită de ANT, iar o societate figurează în evidenţele Ministerului de Finanțe cu activitatea suspendată din anul 2013, în condițiile în care evenimentul a avut loc în anul 2015.

Standuri la supra-preţ

Pentru participarea ANT la diverse târguri de turism organizate în afara țării, deși conceptul standului a fost asemănător, în ceea ce privește dotarea acestuia (infodesk-uri, mese, scaune plastic, etc.), iar achiziția de servicii s-a efectuat de la același prestator, prețurile la care s-au contractat și decontat serviciile au fost diferite, respectiv de cel puțin 2 ori mai mari. Concludente în acest sens sunt cheltuielile cu achiziția de servicii, referitoare la participarea la evenimentele expoziţionale WTM Londra 2015 şi FITUR Madrid 2015, la care acelaşi prestator a prezentat pentru produsele care au fost utilizate la amenajarea standului preţuri şi de 8 ori mai mari.

Auditul a constatat faptul că nu în toate cazurile au fost respectate criteriile de selecție a participanților la evenimentele organizate în afara țării, stabilite prin Ordinul Președintelui ANT nr. 105/15.07.2013, potrivit cărora, dreptul de participare aparține exclusive societăților comerciale înființate în baza Legii 31/1990, fiind constatate cazuri în care au participat:

● societăți străine (9 cazuri), care nu sunt înregistrate în România la Oficiul Național al Registrului Comerţului și nu au o licență de turism eliberată de ANT;

● persoane fizice autorizate (4 cazuri);

● societăți care nu desfășurau activități de turism sau care nu aveau la data participării o licență de turism sau un certificat de clasificare a structurii turistice, emis de ANT (3 cazuri).