Exclusiv. Proiectul care îi poate scoate pe români din sărăcie. Dezvăluirile șefului de la Cadastru

Pământul și casa românului sunt, inevitabil, legate de cadastru. Un subiect sensibil pe care l-am abordat într-un interviu, în exclusivitate pentru evz.ro, cu Laurențiu Alexandru Blaga, preşedinte - director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI)

De cinci ani, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) face cadastru fără nici un fel de costuri pentru cetăţeni. Până în 2023, fiecare centimetru de pământ din România ar trebui să aibă acte. Însă, doar aproape 39% dintre proprietăți sunt înregistrate oficial.

Măsurarea proprietăților din întreaga țară este un proiect estimat la peste 1,2 miliarde de euro, o parte din sumă provenind din fonduri europene.

Ce trebuie să facă populația ca să beneficieze gratuit de acte de cadastru pe baza cărora poate accesa fonduri europene sau guvernamentale, poate vinde sau lua împrumuturi bancare ori pot să dezvolte o afacere a explicat, pentru EVZ, șeful de la Cadastru, Laurențiu Alexandru Blaga, preşedinte - director general al Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

 

EVZ : ANCPI a început, din 2015, un program important, cadastrarea României. Care este situaţia în acest moment? Cât din suprafaţa ţării are acte?

Laurențiu Alexandru Blaga: Prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF) numărul imobilelor înregistrate, gratuit pentru cetăţeni, a fost în creştere de la an la an. Prin PNCCF au fost eliberate, până în acest moment, aproximativ 2.900.000 de cărţi funciare. Însă, peste 15.400.000 de proprietăţi din România au acte, ceea ce reprezintă aproximativ 39% din 40.000.000, numărul total estimat de imobile, la nivel național. Cifra nu este foarte mare dar am făcut paşi importanţi pentru grăbirea înregistrării tuturor imobilelor. Ne bucurăm de susţinerea şi de soluţiile pe care le-am găsit împreună cu organizaţiile profesionale din domeniu, cu primarii şi cu toţi cei care sunt implicaţi în acest proiect important pentru statul român.

EVZ: Care ar fi aceste soluţii care ar putea grăbi cadastrarea României?

Laurențiu Alexandru Blaga:  Am aprobat, recent, finanţarea, din veniturile proprii, pentru lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor aparținând Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Aşadar, una dintre deciziile recente este susținerea procesului de cadastrare a Deltei Dunării, proiect care va fi finalizat până în 2023. Suprafaţa care urmează să fie înregistrată este de peste 173 de mii de hectare, valoarea finanțării fiind de aproape 28 de milioane de lei cu TVA.

Modificarea legislației, în sensul simplificării procedurilor și reducerii termenelor de prestare a serviciilor, a fost absolut necesară și a reprezentat primul pas pe care l-am făcut în cadrul acestui proces. Drept urmare, ANCPI a creat cadrul legal pentru digitalizarea serviciilor pe care le oferă. Recent, Guvernul României a adoptat o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare. Aceasta reglementează modul în care cererile de înscriere, recepție sau avizare pot fi depuse online, prin intermediul sistemului informatic de cadastru și carte funciară. De asemenea, conform acestei ordonanțe, persoanele autorizate să execute lucrări de cadastru, notarii, executorii judecătorești și experții judiciari pot înregistra trimite online, în sistemul intergrat de cadastru și carte funciară cererile de soluționare.

O altă măsură pe care am luat-o recent este simplificarea modalității de înscriere a imobilelor în evidenţele de cadastru şi carte funciară. În acest scop, am modificat Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele de cadastru și carte funciară, aprobat prin Ordinul nr. 700/2014. Printre cele mai importante schimbări se numără eliminarea obligației de a depune la documentația cadastrală extrasul de carte funciară, dar și reintroducerea referatului de completare care va cuprinde solicitările inspectorului de specialitate și/sau pe cele ale registratorului de carte funciară. De asemenea, semnarea procesului-verbal de vecinătate nu mai este necesară decât în anumite situații.

La capitolul „măsuri” putem nota şi propunerea de modificare a Ordinului nr. 16/2019 privind aprobarea tarifelor pentru serviciile furnizate de ANCPI și instituțiile subordonate, prin care intenţionăm să acordăm unele facilităţi autorităţilor locale. Concret, am propus scutirea de la plata înregistrării imobilelor aparţinând primăriilor.

EVZ: Aţi anunţat, recent, cadastrarea integral, cu fonduri europene, a unei comune din judeţul Dolj. Au mai fost cadastrate şi altele cu fonduri europene?

Laurențiu Alexandru Blaga: Până acum, cinci comune au fost cadastrate cu fonduri europene. Brădeşti este prima din Dolj, judeţ în care 15.873 de imobile au acum cărţi funciare, eliberate gratuit pentru cetăţeni. Tot în Dolj, alte 44.000 de imobile urmează să fie înregistrate în sistemul informatic al ANCPI. Finanțarea a fost asigurată atât din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR), cât și din veniturile ANCPI, prin Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj.

EVZ: Unde se mai desfăşoară lucrări de cadastru şi unde urmează să înceapă?

Laurențiu Alexandru Blaga: Sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică în 2.066 de UAT-uri  (Unități administrative-teritoriale n.a.) din totalul de 3.181, cu o suprafață estimată de peste 4,5 milioane ha. Facem toate eforturile pentru a începe lucrările în toate comunele rămase necadastrate din cele 660 pentru care au fost alocate fonduri europene. În acest sens, recent, ANCPI a scos la licitaţie lucrări de înregistrare sistematică pentru 246 UAT- uri care vor fi finanţate prin POR.

EVZ: Ce sume a cheltuit ANCPI prin PNCCF?

Laurențiu Alexandru Blaga: De la începutul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), ANCPI a cheltuit peste 450 de milioane de lei, iar pentru acest an, am alocat peste un miliard de lei.

EVZ: Ce vești le dați fermierilor? Care este situația terenurilor subvenționate de APIA?

Laurențiu Alexandru Blaga: Intabularea cu prioritate a suprafeţelor agricole, prin PNCCF este un sprijin real pentru fermierii care beneficiază de subvenţiile acordate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Astfel, din totalul de 9,54 milioane ha de terenuri agricole ce fac obiectul subvențiilor APIA, au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 5,06 milioane ha, ceea ce reprezintă 53%. Sunt contractate aproximativ 4,10 milioane ha (43%), cu termen de finalizare anul 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 96% din totalul suprafeței subvenționate de APIA.

EVZ: Este posibil ca PNCCF să nu fie încheiat la timp? Care sunt problemele care ar putea incetini realizarea cadastrului?

Laurențiu Alexandru Blaga: Pentru implementarea PNCCF este necesar sprijinul tuturor factorilor implicaţi - cetăţeni primari, autorizaţi, notari. În aceeași măsură este nevoie şi de susţinerea membrilor Guvernului, care, prin deciziile lor, pot crea şi menţine cadrul optim pentru finalizarea PNCCF. Primarii sunt cei care decid să intre în PNCCF, iar angajaţii primăriilor trebuie să pună la dispoziţia executanţilor informaţii cu privire la imobile şi proprietari. Încă există multe probleme la nivelul primăriilor, care se confruntă cu lipsa personalului de specialitate, ceea ce duce la întârzieri semnificative pentru prestatori. Din această cauză au fost reziliate multe contracte. O altă problemă ar fi că nu toate primăriile au finalizat aplicarea legilor fondului funciar. De foarte multe ori, situaţia din teren diferă de cea din acte, în sensul că suprafeţele măsurate nu corespund cu acelea din titlurile de proprietate, ori amplasamentele diferă de cele înscrise.

Şi rolul firmelor de cadastru, al persoanelor autorizate să execute lucrări de cadastru, geodezie şi cartografie este foarte important în derularea PNCCF. De aceea am fost deschişi la sugestii şi am înteles problemele pe care acestea le-au întâmpinat. Foarte importantă în acest proces este colaborarea cetăţenilor cu firmele de cadastru. Cetăţenii trebuie să le permită accesul pe proprietăţi celor care execută măsurătorile şi să le prezinte copiile documentelor care atestă dreptul de proprietate. De asemenea, este important ca oamenii să verifice informațiile privitoare la imobilele pe care le dețin. În etapa de publicare a documentelor tehnice cadastrale, proprietarii trebuie să știe că pot depune cerere de rectificare, dacă datele publicate nu sunt corecte.

Aș sublinia că, în ultimii patru ani, au fost transmise îndrumări primăriilor, prin intermediul oficiilor teritoriale și au fost organizate numeroase întâlniri cu Prefecturi, Asociația Comunelor și Orașelor din România, Asociația Municipiilor din România, pentru sprijinirea activă de către acestea a acțiunilor de conștientizare a primarilor cu privire la necesitatea derulării lucrărilor de înregistrare sistematică la nivelul sectoarelor cadastrale.

După toate eforturile făcute şi cu sprijinul celor implicaţi, avem toate motivele să credem că acest program va fi încheiat în termenii stabiliţi.

EVZ: Cum a influențat perioada de pandemie activitatea ANCPI?

Laurențiu Alexandru Blaga: Cuvântul care caracterizează perfect activitatea ANCPI din ultimele două luni este „digitalizare”. Practic, am ajuns în situaţia în care am grăbit demersurile începute de ceva vreme pentru a muta totul online. De activitatea noastră depind multe alte instituții și companii, de stat sau private, precum și întreprinderi mici și mijlocii, așa că sistarea activităţilor din ANCPI și din oficii nu a fost luată în calcul. În schimb, am accelerat două procese – cheie: debirocratizarea și digitalizarea. În doar câteva zile, IT-iștii noștri au actualizat Sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară e-Terra, astfel încât să putem extinde gama serviciilor oferite online, ceea ce ne va servi şi în viitor.

Încă din 16 martie, notarii și persoanele fizice autorizate să execute lucrări în domeniul cadastrului au putut trimite online cererile de notare în cartea funciară, dar și alte solicitări pe care le depuneau la ghișeu. Singura condiție era ca documentele respective să conțină o semnătură electronică calificată.

Mai mult decât atât: în curând, va fi extinsă plata online, cu cardul, în aplicația e-Terra, pentru servicii precum prima înscriere, parcelare sau dezmembrare. Printre noile funcționalități ale sistemului informatic se numără și generarea automată din aplicație, în format electronic, a documentațiilor tehnice de cadastru, cunoscute și sub denumirea de P.A.D. (Plan de Amplasament și Delimitare), pentru imobilele înscrise în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

De asemenea, dezvoltarea sistemului informatic va permite reducerea termenelor pentru dezmembrarea și comasarea proprietăților imobiliare, precum și simplificarea acestor procese. Totodată, pentru creșterea nivelului de securitate al acestor operațiuni, ANCPI va implementa un mecanism superior de autentificare, bazat pe certificate digitale calificate.

Nu cred că greșesc spunând că suntem una dintre instituțiile – pilot în ceea ce privește procesul de digitalizare a activității. Ne dorim ca, în viitorul apropiat, să interconectăm sistemul informatic al ANCPI cu sistemele altor autorități, pentru crearea unei baze de date comune, care va eficientiza activitatea administrației centrale și locale. În mod cert, demersurile noastre în această direcție vor continua, întrucât unul dintre obiectivele declarate ale ANCPI este „fără hârtii, fără numerar, fără cozi ghișeu”.

Aș vrea să fac o precizare: procesul accelerat de digitalizare, precum și creșterea continuă și rapidă a numărului de utilizatori, generate de măsurile impuse de autorități pentru a limita răspândirea noului Coronavirus (COVID-19), necesită programarea unor sesiuni de mentenanță. Însă, în general, facem acest lucru în weekend, tocmai pentru a nu afecta activitatea partenerilor noștri.

EVZ: Cum se va desfășura activitatea ANCPI atunci când lucrurile vor reintra în normal?

Laurențiu Alexandru Blaga: Fără doar și poate, digitalizarea este soluția pe termen lung. Nu văd de ce ne-am mai întoarce la teancuri de hârtii și cozi la ghișee. În mod cert, vom merge în paralel, pentru o perioadă, pentru că publicul nostru, și nu doar al nostru, trebuie educat. Nu sunt toți familiarizați cu online-ul.

Până la jumătatea lunii iunie, o mare parte din angajații noștri va fi, în continuare, în telemuncă. Asta înseamnă că pot face de acasă absolut tot ce făceau la birou. Colegii de la Direcția Informatică le-au asigurat accesul la documente și în sistemele informatice, astfel încât lucrurile se desfășoară firesc, fără să înregistrăm întârzieri în soluționarea cererilor. Personal, consider că telemunca ar trebui să rămână o opțiune a fiecărui angajat, atât timp cât nu îi afectează randamentul.