Serviciile de informații românești au jucat un rol destul de important în timpul Războiului Rece, raportat la anvergura internațională a țării. Spionajul autohton a furnizat informații secrete guvernului comunist român și Uniunii Sovietice despre activitățile politice și militare din țările din Europa și din lume.
Invitatul jurnaliștilor Dan Andronic și Mirel Curea în podcastul Contrapunct EVZ de vineri, istoricul Florian Banu, a oferit detalii exclusive despre spionul emerit Mihai Caraman, care a reușit să infiltreze inclusiv NATO, obținând documente de la cel mai înalt nivel de secretizare.
În timpul Războiului Rece, spionajul românesc și-a concentrat operațiunile mai ales asupra țărilor din Europa de Vest și din blocul comunist, dar a acoperit și alte zone ale lumii.
România a avut un serviciu de informații redutabil
Serviciile de informații românești, în special Departamentul de Informații Externe (DIE), au acționat prin intermediul agenților secreți și al rețelelor de spionaj, precum și prin intermediul posturilor diplomatice și a altor organizații cu acoperire internațională. Printre cele mai cunoscute operațiuni ale spionajului românesc în timpul Războiului Rece se numără rețeaua de spionaj „Sibiu" din Germania de Vest, operațiunea „Fântâna" în Turcia și diverse alte operațiuni în țări precum Italia, Franța, Spania și Regatul Unit al Marii Britanii.
Spionajul românesc a reușit să obțină informații valoroase despre activitățile guvernelor și agențiilor de informații ale altor țări, renumită în acest sens fiind rețeaua gestionată de spionul Mihai Caraman.
„Spionajul românesc a fost mai puternic decât importanța României. România, deși un stat mic, a reușit să-și creeze un serviciu de informații redutabil, care a obținut o serie de rezultate deosebite. Ceea ce arată că o națiune mică poate să facă lucruri mari”.
Rețeaua Caraman a produs pagube majore Alianței Nord-Atlantice
În favoarea afirmațiilor sale, Florian Banu a prezentat un volum apărut recent în Franța despre spionajul francez, care dedică un capitol întreg spionului de excepție Mihai Caraman. Capitolul, al cărui autori sunt 3 foști ofițeri de rang înalt din DST-ul (spionajul) francez, se intitulează „Un cavaler singuratic împotriva NATO” și dă detalii inedite despre performanțele spionului român. Acesta a activat în Franța între 1958 și 1969.
Potrivit acestora, documentele obținute de rețeaua lui Caraman de la NATO „se pot măsura doar în kilograme, așadar cantități foarte mari. Au fost cei care au produs cele mai multe pagube Organizației Atlanticului de Nord. Este amintit sub titlul ofițer spion emerit Mihai Caraman. Rețeaua acestuia este catalogată ca fiind una impresionantă", a relatat istoricul, citând din capitolul menționat.
Cum l-a recrutat Caraman pe șeful Biroului Documente Secrete al NATO
Mihai Caraman a fost cel care a făcut cea mai importantă recrutare, cel care conducea Biroul de Documente Secrete al NATO, a amintit jurnalistul și istoricul Dan Andronic. Invitatul său a povestit cum a decurs cea mai spectaculoasă operațiune realizată de vestitul spion român, în plin Război Rece.
„Turcul a fost recrutat la Ankara de un alt ofițer de informații român, dar breșa creată în interiorul NATO era anterioară folosirii acestui funcționar turc. Mihai Caraman a reușit performanța de a-l recruta pe cel care era responsabilul Biroului de Documente Secrete de la NATO. L-a recrutat foarte abil prin intermediul unui diplomat din America Latină. Acesta a fost primul agent de marcă, a oferit primele documente de maximă importanță, catalogate Cosmic Top Secret, cea mai înaltă clasă de secretizare a NATO.
Acesta a fost recrutat pe bază de convingere, era un tip pacifist la vremea respectivă, când coșmarul Hiroshimei era foarte proaspăt. Amenințările între Uniunea Sovietică și America erau la ordinea zilei. Foarte mulți oameni erau terorizați că între Est și Vest se va declanșa războiul fierbinte. Acest funcționar NATO a fost convins că servește pacea".
Printre documentele Top secret obținute de Caraman se numără documente cu planuri de mobilizare ale NATO sau cu amplasarea de rachete.
Statul român a refuzat decorația oferită de URSS
Considerat un spion de excepție, Mihai Caraman urma să fie decorat pentru merite deosebite de URSS, însă statul român i-a refuzat această recunoaștere. Deși se consideră la scară largă că românul a fost decorat de sovietici pentru rolul avut în Războiul Rece și în special pentru reușitele sale în raport cu NATO, în realitate nu s-a întâmplat așa, a subliniat Florian Banu.
„Nu l-au decorat, este doar un mit. Între România și Uniunea Sovietică exista un protocol încheiat la nivel de ministere, Ministerul Afacerilor Externe din România și URSS. Statul sovietic, nu KGB, a propus decorarea ofițerului român pentru merite deosebite aduse în slujba Alianței din care România făcea parte, eram membri ai Tratatului de la Varșovia. Propunerea a venit la București în 1965, ministrul Alexandru Drăghici a refuzat această propunere spunând că decorații avem și noi". Era după aprilie 1964, când România începuse a se distanța de Uniunea Sovietică", a mai relatat invitatul în studioul EVZ-Capital.
De menționat că spionul de elită a fost retras brusc la București în momentul în care rețeaua sa, care reușise să infiltreze inclusiv mai multe ministere cheie ale Franței, a fost deconspirată.
Emisiunea poate fi văzută AICI
Cartea redă obiectiv, pentru prima dată, dinamica evenimentelor Revoluției Române în întreaga lor profunzime.
Volumul este construit exclusiv pe documente desecretizate de Statele Unite și Rusia, dar mai ales pe declarații date de protagoniști, sub jurământ, în Dosarul Revoluției. Faptele fiind deja prescrise, martorii citați chiar spun adevărul în fața procurorilor, pentru a nu comite infracțiunea de sperjur. Și spun lucruri total neașteptate!
Volum recomandat de Evenimentul Istoric!