Ministrul Fondurilor Marcel Boloș, ar fi beneficiat direct de prevederile ordonanțelor de urgență care vizează programe de finanțare UE, retrase de Ludovic Orban de la publicarea în Monitorul Oficial. Măsurile de descentralizare ale Programului Operațional Regional (POR) care implică acordarea de puteri sporite Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADR), care se ocupă de implementarea programului în teritoriu ar fi fost în avantajul lui Boloș. Înainte de a fi ministru, Până să facă parte din Guvernul PNL, el a ocupat funcția de director ADR pentru regiunea Nord-Vest, din care s-a suspendat până la încheierea mandatului din minister.
Propunerea de descentralizare a POR a fost lansată de Ministerul Fondurilor Europene (MFE) la finalul lunii decembrie 2019, printr-un memorandum având ca temă „Programele operaționale/naționale și arhitectura instituțională de gestionare a fondurilor europene aferente Politicii de coeziune 2021 - 2027”.
Descentralizarea, în viziunea propusă de MFE, presupunea desființarea structurii centrale, aflate sub coordonarea Ministerului Lucărilor Publice, al Dezvoltării și Administrației (MLDPA) și preluarea atribuțiilor acestuia de către cele opt ADR-uri care activează la nivel teritorial.
Acestea urmau să devină autonome și să capete noi atribuții, între care, cea mai importantă era aceea de gestionare directă a fondurilor programului. Mai exact, spre deosebire de ceea ce se întâmplă în prezent, ADR-urile urmau să propună criteriile de acordare a finanțărilor, să facă selecțiua proiectelor și și să efectueze plățile către beneficiari, primării, consilii județene, agenți economici.
Surse politice au declarat, pentru Evenimentul Zilei, că descentralizarea POR este una dintre solicitările primarilor din Alianța Vestului, care au făcut lobby, în acest sens, inclusiv la nivelul Comisiei Europene.
Boloș a evitat la mustață conflictul de interese
Ministru al Fondurilor Europene in Guvernul Orban II, Ioan Marcel Bolos.
Deși documentul a fost promovat și susținut public de Marcel Boloș, el nu apare printre semnatari deoarece s-ar afla într-un grav conflict de interese, conform articolului 61 din „Regulamentul 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului, din 18 iulie 2018, privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii” precum și a Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
Pentru a evita conflctul de interese, premierul Ludovic Orban a semnat o decizie prin care l-a împuternicit să semneze memorandumul, în locul ministrului, pe secretarul de stat Călin Ioan Bota.
Acuzații directe din partea USR
Inițiativa MFE a fost contestată de europarlamentarul Cristian Ghinea (USR), predecesorul lui Marcel Boloș din Guvernul Cioloș, care l-a acuzat într-o postare pe Facebook de conflict de interese:
Ghinea nu a nimerit, însă, ținta. Conflictul de interese al lui Marcel Boloș are legătură cu poziția sa din ADR Nord-Vest, pe site-ul căreia figurează ca director general, având atribuțiile preluate de un interimar, Livia Sanda Cătană.
Contestații din interiorul Guvernului
Descentralizarea propusă de MFE nu a fost agreată nici în interiorul Guvernului, iar acest lucru l-a convins pe premierul Ludovic Orban să retragă ordonanțele de urgență de la publicarea în Monitorul Oficial. Potirivt surselor Evenimentului Zilei, el a ținut cont de un punct de vedere al Ministerului Dezvoltării care atrăgea atenția asupra riscurilor pe care le implică reforma inițiată de Marcel Boloș.
Una dintre problemele identificate este legată de întârzierile în implementarea programelor europene aferente perioadei 2021 – 2027, cu cel puțin trei ani, generate de procedurile birocratice e reacreditare a noilor structuri de management. De asemenea, proiectul MFE necesită și o serie de modificări legislative precum Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice sau Legea 315/2004 privind dezvoltarea regională.
„Pentru modificările legislative necesare este nevoie în primul rând de susținere parlamentară. Iar primul risc poate apărea chiar de la modificarea legii devoltării regionale, care poate genera inclusiv rediscutarea delimitării teritoriale a regiunilor (Legea 315/2004), pentru reîmpărțirea centrelor de influență conferită de mirajul noilor puteri primite. Nu este exclusă nici oportunitatea UDMR de a formula noi cereri cu privire la autonomia Ținutului Secuiesc, pe care o va putea folosi ca instrument de negociere și presiune asupra unui guvern cu o susținere parlamentară firavă. Acest instrument de negociere și presiune va fi folosiut nu doar de UDMR, ci de toate partidele care acrodă sprijin parlamentar actualului guvern”, se arată în documentul MLDPA.
Ministerul Dezvoltării atrage atenția că modificările propuse e MFE ar trebui planificate și realizate etapizat, concomitent cu armonizarea din timp a cadrului legislativ. Punctul de vedere al MLDPA a fost suficient de convingător, se pare, pentru Ludovic Orban care a preferat să nu se mai lege la cap cu o altă problemă.