De la debutul anchetei și până astăzi s-au scurs mai bine de patru luni, dar anchetatorii nu au mai nimic care să-i conducă la cauzele devastatorului incendiu care a cuprins două saloane ATI ale Spitalului Județean Piatra Neamț.

Firește, nu există nici elemente care să ducă la cei care se fac vinovați de moartea a zece pacienți și rănirea altor patru persoane, dintre care doi medici. Însă, chiar dacă investigația merge cu pași mărunți sau aproape că bate pasul pe loc, familiile pacienților decedați sau ale celor care au avut de suferit se pregătesc de un proces lung și încep să emită pretenții financiare drept despăgubiri morale. Și este vorba, cel puțin până acum, de milioane de euro!

Mama unei asistente a spitalului a murit în încendiul de la ATI

Pe lista celor care s-au constituit deja părți civile în procesul care va urma după finalizarea cercetărilor procurorilor și redactarea rechizitoriului de trimitere în judecată, și-au trecut numele, cel puțin până acum, patru persoane: două cadre medicale, angajate ale Spitalului Piatra Neamț, și doi aparținători ai unor pacienți care au murit în urma tragediei care s-a produs în ziua de 14 noiembrie a anului trecut. Dintre angajații unității medicale este vorba de o asistentă medicală principală de la Secția ”Chirurgie” a cărui mamă a murit în incendiu, și de o angajată a ATI, la rându-i asistentă, aflată în salon exact în momentul în care s-au produs primele scântei care i-au sărit pe combinezonul anti-Covid și aveau astfel să marcheze izbucnirea sinistrului devastator.

Mort după incendiu, dar legiștii spun că decesul nu are legătură cu focul. Familia pacientului vrea 1.000.000 de euro

Rudele lui Ion Toma, pacient în acea secție cuprinsă de flăcări, au fost printre primii care au făcut o astfel de cerere prin care au cerut nu mai puțin de un milion de euro, despăgubiri morale. Acestei sume cerută de soție (Virginia) și de fiu (Valentin) i se adaugă și una insignifiantă pentru daune materiale, sumă care nu este mai mare de câteva sute de lei și care face referire la valoarea bunurilor pe care bărbatul mort le avea la spital și care au fost distruse de flăcări. Omul, bolnav de COVID-19, avea 68 de ani când a murit. Decesul a fost pronununțat la UPU (n.r. Unitatea de Primiri Urgențe), la scurt timp după ce fusese detubat pentru a putea fi scos din zona critică unde totul ardea. Din acest motiv, medicii legiști susțin, cel puțin în acest punct al evaluărilor științifice, că decesul său nu are o legătură directă cu incendiul.

Pacientul a fost detubat pentru a putea fi scos din foc

”E o aberație! Pentru a putea fi scos din incendiu, pentru a nu arde de viu, pacientul (n.r. Ion Toma) a fost detubat și transportat la UPU. Acolo a decedat la scurt timp. Legiștii nu fac legătura de cauzalitate între foc, fum și deces. De ce? Dar este evident că a murit în urma a ceea ce s-a întâmplat acolo. Chiar dacă nu a suferit arsuri, decesul său este o consecință directă a incendiului. Vom demonstra acest lucru. Acest om era stâlpul financiar al casei, al unei familii simple care acum dorește despăgubiri de un milion de euro”, ne-a declarat avocatul Adrian  Cuculis.

Recent, o altă familie - cea a lui Clement Irimia -, a devenit parte civilă în proces și tot cu intenția de a obține un milion de euro despăgubiri morale. Plafonul maximal admis în astfel de cazuri. Bătrânul, care avea 83 de ani, a murit ars de viu pe patul din salonul cuprins de flăcări, iar rănile de la cap au fost atât de grave încât cu greu a putut fi recunoscut de aparținători. Cei care se vor lupta în instanță pentru a obține această sumă sunt fata, ginerele și nepotul octogenarului despre care, spun ei, era parte a unui program de familie care se derula de ani buni și care s-a întrerupt brutal, fapt care le-a afectat viața.

”Am comparat situația de la Piatra Neamț cu cazul Colectiv unde instanța a dat cât s-a cerut”

”Nimeni nu evaluează viața unui om în raport cu o anumită sumă de bani. Dar și în acest caz este vorba de despăgubiri morale tot de un milion de euro la care se adaugă și o sumă modică pentru despăgubiri materiale. La fel, bunuri ale victimei distruse în incendiu. E plafonul maximal pe care l-am cerut analizând cu atenție cazul, dar și tabloul familial al aparținătorilor apropiați care și-au pierdut ruda. În cazul acesta, tată, socru și bunic. Dar, am comparat situația de la Piatra Neamț cu cazul Colectiv unde instanța a dat cât s-a cerut. Vom vedea cum vor aprecia magistrații cererile noastre”, a mai adăugat avocatul Cuculis implicat în apărarea intereselor a două victime ale incendiului de la Piatra Neamț.

În funcție de vinovați, banii vor fi plătiți de stat sau de persoane fizice

Indiferent de sumele pe care instanța le va admite ca daune morale, care s-ar putea să fie de ordinul milioanelor de euro, banii vor trebui achitați către familiile celor care au murit sau către cei care au avut de suferit. Fie din buzunarul celor găsiți vinovați, fie din punga statului/bugetul local, dacă eroarea criminală va fi plasată doar în responsabilitatea sistemului sanitar.

Până la proces, însă, mai este cale lungă și pe lista cu cei care vor vrea să obțină despăgubiri morale ar putea să mai apară și alte persoane. Mai sunt audieri de făcut iar rapoartele INSEMEX-Petroșani și cele ale Institutului Național de Expertize Criminalistice (INEC) - Iași nu sunt gata. Când toate acestea vor ajunge la dosar, se putea contura o cauză prezumtivă a tragediei căreia să i se poată alătura numele unor vinovați.

Multe ipoteze, nici o cauză a incendiului

Specialiștii privesc acum spre o defecțiune a sistemului electric, înspre eventuale lucrări de întreținere efectuate necorespunzător în timp. Pentru a se lămuri în privința acestui aspect, investigatorii de la Parchetul General au cerut documente întocmite chiar și acum 15 ani, așa cum a scris în exclusivitate Evenimentul zile. Dar și înspre manipularea neglijentă a substanțelor inflamabile (oxigen, dezinfectanți) în contextul unei proaste aerisiri a încăperilor care nu erau dotate cu sistem de ventilație care să filtreze și să purifice aerul. Situație în care aerisirea se făcea doar prin lăsarea geamurilor larg deschise atât timp cât era nevoie. Și doar atunci când se putea.