Exclusiv. Mafia deșeurilor medicale. Ce se ascunde în spatele unei anchete de proporții

Autoritățile române au anunțat că au confiscat și au ars peste 200 de tone de deșeuri periculoase provenite de la spitalele care au pacienți cu COVID-19. Ceea ce nu se arată este faptul că cei controlați au avut autorizații de la instituții de stat…

„În ceea ce privește reglementarea unitară la nivel național prin intermediul unei strategii, trebuie precizat că, în anul 2016, Ministerul Sănătății a redactat o propunere de Hotărâre de Guvern privind Strategia națională și Planul național de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale la nivel național. Acest document a rămas în stadiul de proiect, nefiind aprobat nici până în prezent”, se arată în Lucrarea de cercetare coordonată de profesorul Victor Platon, publicată pe rețeaua München RePEc (MPRA), aflată sub tutela Bibliotecii Universității din München.

Lucrarea arată că deșeurile medicale reprezintă o mare problemă, atunci când ajung să fie eliminate împreună cu deșeurile de tip menajer sau deversate în rețeaua de canalizare.

Potențialul de transmitere al bolilor contagioase este foarte mare în acest caz.

Încă trei zile libere pentru bugetari, după minivacanța de 1 Mai și Paști

Codul Rutier. Majoritatea șoferilor încalcă o regulă de bază. Confuzia care aduce amenzi

În mai 2020, se discuta despre distribuirea a 2 milioane de măști și mănuși de unică folosință, halate de unică folosință, șorturi, combinezoane, ochelari sau vizieră protecție ochilor, costume speciale de protecție pentru medici, precum și alte echipamente de protecție

Toate acestea au devenit deșeuri la scurt timp de la folosire și au generat cantități extrem de mari, față de perioada anterioară.

Drept urmare, au trebuit eliminate pentru prevenirea răspândirii infecțiilor cu COVID-19.

Volumul acestor echipamente de protecție este mare, în unele cazuri, este vorba de milioane de bucăți lunar.

Specialiștii arată că evoluția infecțiilor cu COVID-19 din anul 2020 a pus în evidență o serie de slăbiciuni ale sistemului medical românesc care au favorizat răspândirea infecției la personalul medical, alte persoane sănătoase, la persoane internate în spitale cu alte afecțiuni etc.

De aceea, susțin cercetătorii, este important de eliminat aceste deficiențe și de creștere a nivelului de protecție față de infectarea cu agenți patogeni cu grad ridicat de contagiune.