Evenimentul zilei descria, în iunie 2018, ingineria prin care a fost distrusă firma Picara, care aducea în ţară medicamente sub preţul pieţei, iar asta încurca planurile rechinilor care domină industria de ani buni.
Incredibil, dar adevărat, societatea Picara Trading SRL, cu acţionariat sută la sută românesc, aflată printre cei mai mari importatori paraleli de medicamente, a fost „ajutată” să-şi rupă gâtul de către Erste Group, proprietarul Băncii Comerciale Române. Acesta, în calitate de consultant, a împins firma Picara spre faliment, comunicându-i date false.
Povestea a început, ţineţi-vă bine, în 2013 când Picara ajunsese la o cifră de afaceri şi un profit care îi permiteau să facă investiţii pentru dezvoltarea afacerii.
În acel an, cei doi acţionari au decis să atragă capital de lucru, prin intermediul unui fond de investiţii, pentru cumpărarea unor farmacii. Planul de dezvoltare s-a dovedit a le fi fatal, după ce consultanţii de la BCR i-au împins, ascunzându-le adevărul, să achiziţioneze o firmă, Farmaplus, care avea mari probleme.
Apoi, aflaţi în insolvenţă, dintr-o „eroare materială”, tot BCR le-a gonit furnizorul.
„Acţiunea de destabilizare a Picara a fost favorabilă producătorilor şi distribuitorilor de medicamente din portofoliul Link Resources, firmă deţinută de non-unchiul domnului Vlad Voiculescu, Nic Voiculescu. Efectul acestor acţiuni abuzive a fost blocarea accesului populaţiei la alternativa achiziţionării unor medicamente la preţuri diminuate şi menţinerea controlului privind stabilirea preţurilor la medicamente în România”, declara Răzvan Picu, unul dintre acționari, pentru Evenimentul zilei.
La momentul iunie 2018, când Evenimentul zilei a publicat articolul, care poate fi citit integral AICI, exista un dosar la DIICOT ca urmare a plângerii făcute, în mai 2017, de Farmaplus, Picara și cei doi acționari ai ultimei în care erau cercetaţi BCR, Farmexpert DCI SRL, Dean Mikolic şi Oscar Lihu pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, evaziune fiscală, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor.
Prima sesizare la DIICOT a fost depusă în decembrie 2016.
Instituția, condusă atunci de procurorul Horodniceanu, a declinat dosarul către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a declinat către Parchetul General, care a trimis-o la Secţia 3 Poliţie. Să rezolve polițiștii! Care, evident, n-au rezolvat nimic! Încă!
DNA, ca Pilat din Pont
În urma denuntului facut de acționarii Picara în 2015, DNA deschide dosarul de urmarire penală în 14.12.2015. DNA, evident, s-a spălat frumușel pe mâini, clasând, potrivit surselor EVZ, dosarul fără să facă măcar vreo audiere semnificativă.
Spre exemplificare, prima audiere a fost făcută în 20.02.2019, adică la trei ani, două luni și sase zile de la deschiderea dosarului de urmărire penală, martorul audiat fiind un șofer al societății Farmaplus.
Însă, acum, procurorii anticorupție trebuie să refacă urmărirea în urma hotărârii Tribunalului București.
Sursele noastre mai susțin că din momentul deciziei tribunalului, din 7 ianuarie, s-ar fi făcut ceva audieri, care ar fi dus chiar la recunoșterea faptelor de către unii dintre cei reclamați de PICARA.
Judecătorul de Cameră Preliminară de la Tribunalul București – Secția I Penală a admis în parte, pe 7 ianuarie 2020, plângerea formulată de Picu Andrei Răzvan împotriva soluţiei de clasare dispusă prin ordonanţa nr. 690/P/2015 din data de 09.10.2019 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi constituire grup infracţional organizat.
Totodată, judecătorul a desființat soluția și a dispus „trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie în vederea completării urmăririi penale cu privire la infracţiunile menţionate anterior”.
Vreo cinci milioane de euro au ocolit Fiscul
Iată ce au susținut părțile în fața judecătorului de Cameră Preliminară: „Petentul Picu Andrei-Răzvan, având cuvântul, arată că dosarul a fost deschis în noiembrie 2011, nu a avut cunoştinţă de acest dosar, iar prima comunicare din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost abia în octombrie 2019 când i-a fost comunicată ordonanţa de clasare, de aceea nici nu a depus documente atât de multe cât a acumulat în cei 4 ani de la deschiderea dosarului.
Solicită admiterea plângerii aşa cum a fost formulată, având în vedere că din ordonanţă sunt fapte care rezultă şi care sunt în contradicţie cu înscrisurile depuse. Astfel, din declaraţia martorului Victoria Zgâncă rezultă că vânzarea Farmaplus societate comercială în 2007, vânzătorul ar fi încasat 400 de mii de euro când potrivit contractului depus la Registrul Comerţului suma încasată a fost de 5.500.000 euro de către vânzător”.
Cu alte cuvinte, diferența de 5.100.000 euro, s-a volatilizat între semnarea contracului între vânzator și fondul de investiții din Luxemburg și plata efectivă a contractului.
Acțiuni și în Luxembrug și Slovenia
„De asemenea, martorul Tufan Cristian, declară că a fost angajat la Farmaplus în urma discuţiei purtate de reprezentantul Farmaplus cu şefa departamentului decontări reţete compensate de la Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti, contractul între CASMB şi Farmaplus de decontare, când 40 milioane de lei s-au decontat către Farma Plus, prin urmare faptele sunt mai mult decât clare.
Adică, șefa serviciului decontări rețete compensate din cadrul Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului Bucureşti își impune un apropiat al ei ca manager în Farmaplus, societate aflată în contract cu CASMB, CASMB decontează către Farmaplus, potrivit contractului, 40 milioane lei, iar DNA „nu a identificat elemente care să conducă.....”, a mai declarat Picu.
Având în vedere şi faptul că vorbim de un fond de investiţii din Luxemburg, sunt derulate deja acţiuni atât în Slovenia cât şi în Luxemburg cu privire la faptele săvârşite în Farmaplus.
De asemenea, Farmaplus deşi a avut evaluare depusă la dosar de minus un milion de euro la data achiziţiei, au fost cheltuiţi pentru investiția Farmaplus de către fondul de investiții P&S East Growth Luxembourg SICAR SCA, administrat de cetățeanul sloven Dean Mikolic, suma de 10,1 milioane euro, bani care au dispărut din august 2007 până în octombrie 2008, în octombrie 2008 societatea Farmaplus fiind în insolvenţă.
„Nu au fost identificate elemente...”
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată apreciind că ordonanţa procurorului de caz este legală şi temeinică.
Solicită a se avea în vedere în primul rând că în mod corect procurorul de caz a dat eficienţă prezumţiei de nevinovăţie, în cauză neexistând probe care să conducă dincolo de orice îndoială rezonabilă la săvârşirea unor infracţiuni de luare/dare de mită, trafic de influenţă sau abuz în serviciu, iar în al doilea rând nu au fost identificate elemente din care să reiasă încălcarea vreunor dispoziţii din legislaţia primară în cadru activităţilor desfăşurate de către funcţionarii din cadrul CASMB, motiv pentru care solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Judecătorul explică ce a făcut DNA
„Referitor la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu judecătorul nu identifică din ordonanţa de clasare analiza organului de cercetare penală prin transpunerea situaţiei de fapt ce a rezultat din administrarea materialului probator în legislaţia primară aplicabilă în cauză.
Se află astfel în imposibilitate obiectivă de a analiza legalitatea soluţiei dispuse, organele de cercetare penală fiind obligate să identifice şi să indice (în cazul existenţei) a legislaţiei aplicabile atât în ceea ce priveşte controalele efectuate, precum şi a procedurii de închiriere a spaţiilor destinate unităţilor farmaceutice.
Consideră necesar judecătorul ca organele de cercetare penală să procedeze la audierea detaliată a persoanelor denunţătoare, respectiv a numiţilor Păun Bogdan şi Picu Răzvan pentru ca aceştia să detalieze neregulile constate cu ocazia preluării unei părţi din Farmaplus, ca punct de plecare pentru analizarea elementelor constitutive ale infracţiunii reclamate.
Având în vedere că judecătorul apreciază ca fiind nelegală ordonanţa prin care s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, va dispune şi desfiinţarea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat”, arată judecătorul în motivare.