Motivele din plângerea penală depusă de Alexandru Cumpănașu la Parchetul General împotriva medicului legist care a eliberat actul de deces al Alexandrei Măceșanu au fost dezvăluite de-a lungul anchetei privitoare la cazul Caracal de evz.ro. Medicul legist dr. Gheorghe Alexandrescu ne-a explicat de ce nu putea fi eliberat legal un astfel de document, în baza probelor anunțate până în prezent. În lipsa acestui act, însă, DIICOT nu îl putea acuza pe Gheorghe Dincă de omor. Decizia aparține instanței.
Cea incriminată de Alexandru Cumpănașu, în plângerea depusă la Parchetul General, este dr. Mariana Roşu, șefa sectorului de osteologie-antropologie, medic legist primar şi doctor în ştiinţe medicale, cu doctorat în Expertiza medico – legală antropologică şi identificare. Despre ea, colegi care au lucrat în Institutul Național de Medicină Legală (INML)„Mina Minovici” spun că are o foarte bună pregătire în domeniul anatomiei umane şi o bogată activitate didactică.
Dr. Mariana Roşu a fost audiată, alături de dr. Ligia Barbarii, șefa Laboratorului de Genetică al INML, pe 14 octombrie 2019, de polițiști și procurorul de caz al DIICOT, așa cum a dezvăluit, în exclusivitate, evz.ro.
În aceeași zi, un medic legist cu o vastă experiență în domeniu, punea la îndoială legalitatea eliberarii certificatului constatator al decesului Alexandrei Măceșanu de către INML.
Pe 15 octombrie 2019, evz.ro a publicat în exclusivitate delarația dr. Gheorghe Alexandrescu, medic primar legist, doctor în științe medicale, patologist și anatomist, fost șef al Laboratorului de Prosectură al INML. Acesta explica de ce nu este legală eliberarea de către INML a unui certificat constatator al decesului pe numele Alexandrei Măceșanu, act ce stă la baza unui certificat de deces, emis de primărie.
„Aştept să văd marea gafă cu iz penal a eliberării unui <<Certificat medical constatator al decesului>> unor persoane dispărute, doar în baza pierderii unor dinţi. Şi totuşi de ce nu ar muri un om după pierderea chiar numai a unui dinte, însă doar în anumite condiţii şi circumstanţe bine precizate, ce pot explica ştiinţific decesul prin factori implicaţi în tanatogeneză”, a declarat dr. Gheorghe Alexandrescu, în exclusivitate pentru evz.ro.
Medicul legist a explicat și că declararea tardivă a decesului se poate face în condițiile în care moartea unei persoane nu poate fi anunțat imediat după deces, așa cum prevede legea. Legea cu privire la actele de stare civilă prevede posibilitatea ca procurorul să decidă declararea tardivă a decesului. Dar declararea tardivă a decesului se poate face doar în baza unui certificat constatator al decesului, eliberat de INML.
„Este riscant să dai un asemenea certificat în condițiile în care nu sunt dovezi certe ale existenței cadavrului”, a precizat, atunci, medicul legist. Dr. Alexndrescu a mai adăugat că, de obicei, în situația în care lipsește cadavrul, decesul poate fi declarat de instanța de judecată.
De ce decesul Alexandrei poate fi decis prin hotărâre judecătorească
După anunțul făcut de Alexandru Cumpănașu, medicul legist și-a menținut poziția exprimată în exclusivitate pentru evz.ro de-a lungul cazului Caracal și a explicat că declararea decesului Alexandrei, în actualele condiții, se poate face „numai prin hotărâre judecătorească, pe baza documentaţiei întregului Dosar penal şi chiar a completării acestuia cu date suplimentare cerute de judecător”.
În concluzie, există posibilitatea ca judecătorul să decidă că elementele cuprinse în dosarul penal să nu fie suficiente pentru a dovedi moartea Alexandrei Măceșanu. Iar atunci Gheorghe Dincă poate scăpă de acuzația de omor.
Dr. Gheorghe Alexandrescu explică și de ce nu poate fi eliberat legal un certificat constatator al decesului, în stadiul actual al anchetei și în baza probelor prezentate public:
a) datele medico legale, în acest caz, sunt insuficiente şi chiar irelevante pentru <constatarea medicală sau medico-legală a decesului> în absenţa cadavrului sau a unor elemente relevante pentru identificarea acestuia, b) dispariţia unei persoane urmată de moartea acesteia ,nu este susţinută în acest caz de probe obiective medico-legale morfopatologice şi de laborator (anatomice,antropologice/osteologice, biologice-serologice-genetice/amprenta ADN etc.) c) medico-legal nu sunt elemente obiective care să permită legitului să probeze <„realitatea morţii” şi „identitatea cadavrului persoanei dispărute sau a rămăşiţelor cadaverice”> d) lipsa cadavrului sau a unor -piese osoase ale unor segmente de corp ce conţin/protejează viscere şi formaţiuni anatomice vasculare - şi/sau elemente maxilo-dento-alvelare ce ar permite reconstituirea „amprentei dentare” (morfologia arcadelor dentare maxilo-mandibulare şi tipul de ocluzie dentară/„muşcătura”) care să aparţină cu certirudine persoanei dispărute.
Cum poate fi identificat un cadavru
În continuarea explicațiilor științifice, medico-legale care stau la baza identificării unei persoane decedate și posibilitatea legală ca aceasta să fie declarată moartă, dr. Gheorghe Alexandrescu a precizat:
Identificarea unei persoane şi implicit a unui cadavru presupune mai multe probe obiective, care trebuie să fie corelate şi interpretate în ansamblul probelor, alături de alte elemente criminalistice <„portretul vorbit/ fizionomia (Bertillon)”, deficienţe fizice, etc. > dintre care amintim următoarele : ◇ indicii somatici antropometrici (talie,greutate, tip constituţional) ◇ tip rasial ◇ măsurători ale indicilor faciali (recunoaşterea facială) ◇ amprentele crestelor papilare digito-palmare, faciale-auriculare, plantare ◇ malformaţii, tumori cutanate, cicatrici, tatuaje etc. ◇ amprenta genetică ◇ amprenta dentară (ocluzia dentară) ◇ lucrări dentare protetice fixe şi mobile ◇ grup sanguin ◇ patologie internă, rezecţii viscerale, variante şi anomalii anatomice.
Constatarea „medicală” a decesului (CMCD) este atribuită unui medic cu drept de „Liberă practică” coferit de Colegiul medicilor şi este deseori precedată de constatarea decesului de către diverşi martori.
Medicul constatator al decesului semnează <actul medical CMCD> consemnând că „a văzut cadavrul” sau „a autopsiat cadavrul” ceea ce presupune că a examinat corpul, fragmente de corp, scheletul integral sau piese osoase relevante identificării şi stabilirii unor obiective ale expertizei ml (vechime şi data morţii, sex, traumatisme, patologie, amprenta ADN, etc.) , deci doar prin examinarea unor celule sau a ADN- -ului ori a unor „dinţi care nu sunt oase !” iar „oasele numai dacă sunt anumite oase”.
„Şi să nu uităm importanţa datei morţii !!! Dacă a murit persoana bănuită că a dipărut!”, a concluzionat medicul legist.
Data morții, un subiect dezvăluit de evz.ro
Referitor la acest ultim aspect punctat de dr. Gheorghe Alexandrescu, în plângerea penală adresată Parchetului General, Aexandru Cumpănașu a făcut referire la un amănunt extrem de important, dezvăluit în exclusivitate pentru evz.ro, pe 5 ianuarie 2020.
Scriam, atunci, că o sursă din anchetă a dezvăluit că actul constatator întocmit de Institutul Național de Medicină Legală (INML), în baza căruia s-a eliberat certificatul de deces al Alexandrei Măceșanu, poartă ca dată a decesului fetei 26 iulie 2019. Ori, în ziua de 26 iulie, Gheorghe Dincă era deja reținut, cu polițiștii și procurorul din Caracal la el în curte și în casă. Când să o omoare pe Alexandra, când să-i ardă în butoi cadavrul?!.
Alexandru Cumpănașu reia acest aspect și îl pune în plângerea penală îndreptată împotriva medicului legist. El susține că medicul legist care a eliberat certificatul constatator al decesului, act care stă la baza eliberării Certificatului de deces de către primărie, ar fi comis o gravă eroare judiciară.
Mai exact, data morții Alexandrei este indicată ca 26 iulie 2019. „La acea dată, inculpatul Gheorghe Dincă, care susține că a omorât-o, era privat de libertate, ceea ce rezultă că era în imposibilitatea de a-i suprima viața”, se precizează în plângere.