Atleta Monica Iagăr, multiplu medaliată cu aur pentru performanțe deosebite la săritura în înălțime, spune pe șleau părerea ei despre dascălii aflați acum în grevă, exemplificând cu profesorii de sport.
Monica Iagăr a răbufnit, lăsând un comentariu tranșant la postarea jurnalistului Victor Ciutacu, pe Facebook, despre greva profesorilor. Fosta campioană europeană la atletism a spus, în cunoștință, câți bani ia un profesor de sport.
Ciutacu a făcut o paralelă între salariile profesorilor și ale jurnaliștilor
Victor Ciutacu: „Cartea de muncă mi-am deschis-o, în presă, la privat, pe exact 100 dolari/lună, Mana avea și mai puțin (pardon, câțiva dolari mai mult). Eu ridicam de la casierie fix cât chiria garsonierei în care locuiam, ca doi proaspăt absolvenți de studii superioare ce eram. Nu-mi amintesc să fi plâns cineva pe umărul nostru că făceam foamea în mediu intelectual. Nici când am cheltuit ultimii bani din casă pe două kile jumate de cartofi și cinci ouă. Asta fiindcă aveam lapte praf gratuit, câteva luni, de la stat, pentru copil. Și, totuși, ne făceam treaba, cu talent, seriozitate și rezultate...”, a scris prezentatorul de la România TV pe contul său de Facebook.
Celebra profesoară care a făcut greva foamei până a intrat în politică, și-a spus și ea părerea
Printre primii care au comentat în contradictoriu cu Victor Ciutacu, pe peretele virtual al acestuia, a fost celebra profesoară Cristiana Anghel, care a făcut greva foamei de mai multe ori de-a lungul anilor, apoi a intrat în politică.
Istoria grevelor sale, pe scurt: Primul protest prin refuz voluntar de hrană a fost în anul 2008, împotriva mafiei caselor naționalizate (ANRP). Greva foamei a durat 38 de zile.
În 2010, a devenit celebră atunci când a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva neaplicării Legii de majorare a salariilor cadrelor didactice, adoptată în 2008. La câteva zile de la declararea protestului, Cristiana Anghel a reformulat și revizuit motivul protestului, declarând că protestează împotriva nerespectării Constituției de către factorii politici. A stat în greva foamei timp de 70 de zile.
La 16 iulie 2012, Cristiana Irina Anghel a recurs pentru a treia oară la greva foamei protestând împotriva cererilor adresate Guvernului României de oficiali ai Uniunii Europene, de a respecta Constituția și statul de drept în cursul tentativei de demitere a președintelui din vara lui 2012.
Cristiana Anghel i-a scris lui Ciutacu un mesaj scurt: „Victor, greșești profund. Din păcate!”
Iagăr, în asentiment cu Ciutacu
Un alt urmăritor al jurnalistului de la România TV a lăsat un comentariu care i-a atras atenția campioanei Monica Iagăr. Atleta a decis să facă dezvăluiri tranșante în urma celor scrise de internaut.
Comentariul care a intrigat-o pe Monica Iagăr: „Diferența vine din faptul că dacă dumneavoastră salariul v-a crescut, bănuiesc, de câteva zeci de ori în timpul carierei, perspectiva unui profesor care începe cu un salariu mic este doar aceea că, după 30 se ani de muncă asiduă, specializări și doctorat, salariul i se va dubla.
Și aici este marea problemă. Dumneavoastră v-ati permis să porniți cu 100 de dolari pentru că perspectiva nu a fost: "lasă, peste 25 de ani o să am eu, dacă fac și doctoratul, 200 de dolari și atunci să vezi viață...."
A întâlnit polițiști care fac taximetrie pentru a-și rotunji veniturile
Monica Iagăr i-a dat imediat replică: „Un profesor universitar doctor are cel puțin 2000 de euro, este cu toate studiile la zi. Eu știu prof. univ. dr. la catedrele de educație fizica și sport care dau mingea, punctează condica, beau cafeaua și that all (n. asta e tot).
Trece luna și îi intră 7000-8000 pe lună, vârsta lui fiind vârsta moartă, 50+.
Nu face prospecție de ora, nu îi trebuie planificare, are uzanță și atât.
Nu este chiar rău cu siguranță, debutanții pot să facă și altceva până... Eu merg în ultima perioadă cu (o companie de ride sharing).
Am întâlnit polițiști șoferi care erau mândri că pot face asta și să aducă în plus în casă. Toți erau debutanți.”, a scris Monica Iagăr.
Monica Iagăr este o fostă atletă română care s-a remarcat prin performanțe deosebite la săritura în înălțime, unde a obținut rezultatul maxim de 2,02 metri. În 1998 ea a cucerit medalia de aur atât la Campionatul European în sală de la Valencia cât și la Campionatul European de la Budapesta. De două ori, în 2000 și 2004, a participat la Jocurile Olimpice. Atleta deține recordurile naționale atât în sală cât și în aer liber și este multiplă campioană națională.
În 2004 ea a primit Ordinul Meritul Sportiv clasa a III-a.