Scopul recensământului animalelor nu este pregătirea unei taxe sau a vreunui impozit. Proiectul a fost adoptat, luna trecută, de consilierii Primăriei Generale, cu unanimitate de voturi, și are trei obiective: sprijinirea cetățenilor care au animale de companie, dezvoltarea unor politici publice adaptate la realitate, ceea ce presupune ca autoritățile competente să nu mai lucreze în baza unor estimări, și pregătirea din punct de vedere logistic, dar și al resurselor umane a Autorității pentru Supravegherea si Protectia Animalelor (ASPA), astfel încât angajații săi să prevină abandonul de animale, dar și să le capturereze în condiții de maximă siguranță.
În proiectul de hotărâre votat în 24 octombrie se arată că, în perioada 2020-2022, Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor va fi responsabilă cu numărarea necuvântătoarelor.
„Vă anunț, în premieră, că din decembrie vom da drumul și unui SMURD pentru animale, care să intervină cu două ambulanțe veterinare în cazul celor fără stăpân și rănite pe raza municipiului București. Autoturismele le-am achiziționat deja și suntem în curs de echipare a acestora. Exemplul ursului de la Harghita reprezintă dovada că trebuie să extindem acest proiect la nivelul întregii țări”, a declarat, pentru EVZ, Tudor Ionescu.
Recensământ prin mail, dar și verificări „în teren”
Numărarea va începe din 2020, după ce va fi aprobat bugetul. Apoi, lucrătorii ASPA vor trece la implementarea proiectului. Termenul fixat prin hotărârea Consiliului Municipal este de doi ani, perioadă care permite realizarea unui demers atât de amplu. Într-o primă fază, care va dura câteva luni, bucureștenii își vor declara animalele prin mail sau corespondență. Ulterior, va avea loc și o verificare aleatorie în teren sau în funcție de anumite criterii pe care le va stabili ASPA.
Întrebat cum va știi ASPA dacă toti bucureștenii care au animale, le vor și declara, Tudor Ionescu a susținut că vor fi consultate și asociațiile de proprietari: „Vom colabora cu asociațiile de proprietari, care, în general, cunosc cu o mică marjă de eroare cine are animale și cine nu. La reptile, la tarantule, de pildă, va fi mai dificil. Dacă sunt închise în locuințe, sunt slabe șanse să știe și vecinii. Oricum, avem și noi informații, să nu credeți că nu primim în fiecare zi fel și fel de sesizări”.
Practic, ASPA vrea să cunoască populația de animale, pentru a preveni, întâi de toate, abandonarea acestora pe domeniul public. De asemenea, vor fi puse la punct programe educaționale, ajutoare logistice și de infrastructură pentru a le crea posesorilor, dar și celor care nu au prieteni necuvântători, o conviețuire armonioasă. Tudor Ionescu a mai precizat că, dacă pentru câini și a pisici Capitala are o infrastructură, în cazul altor specii nu există așa ceva.
Maimuța lui Nuțu Cămătaru și găina Iuliei Albu
În 10 septembrie, printr-un apel la numărul de urgențe 112, un cetățean anunța că o maimuță zburdă pe străzile Bucureștiului. Era vorba de Pablo care evadase din curtea lui Nuțu Cămătaru. În cursul acelei zile, mai multe echipaje ASPA, însoţite de un medic veterinar specialist în animale sălbatice, s-au deplasat în cartierul Ferentari, în căutarea lui Pablo. Pe parcursul operaţiunii, medicul veterinar şi echipajele ASPA au fost fentate de mai multe ori de năzdrăvanul macac. Într-un sfârșit, Pablo a fost capturat după ce s-a refugiat în podul unei case din Ferentari, de unde a fost transportat la adăpostul Fundaţiei „Visul Luanei”. În urma acestui incident, poliţiştii de la Secţia 24 și comisarii Gărzii de Mediu au descins pe domeniul interlopului. În urma raziei, Garda de Mediu a confiscat două maimuțe și doi lemurieni. Au mai găsit o cămilă, dar cum aceasta este, potrivit legislației, animal domestic, i-au permis interlopului să o păstreze.
Iulia Albu este celebră pentru faptul că și-a cumpărat, în 2013, pe post de animal de companie, o găină. Peste tot unde mergea, cafenele, evenimente pompoase o lua și pe Lou Lou. „Este o găină cu pedigree, mai precis un cochin pitic şi se numeşte Chateau LouLou de la Fraise. Am achiziţionat-o de la un celebru crescător. Şi Tori Spelling are un asemenea animal de companie. Mă va însoţi la toate ieşirile, mai mult sau mai puţin publice. Îi voi accesoriza penajul diferit, în funcţie de eveniment", declara Iulia Albu la vremea respectivă. Găină a murit de moarte bună, fiind înlocuită de un cocoșel roșcat, cu care vedeta s-a prezentat, pentru întâia oară, la Gala Premiilor Radar de Media.
Cazul ursului din Harghita
Cazul ursului din Harghita este un exemplu care demonstrează că logistica de prindere, substanțele folosite la tranchilizare, gestionarea diferitelor specii trebuie pregătite și îmbunătățite. „Zilele trecute se plimba prin București o vulpe, prinsă apoi de un medic veterinar, cu care colaborăm foarte bine.”, susține Tudor Ionescu, pentru EVZ. Acesta a mai pomenit de echipamente de capturare, precum clești și saci speciali pentru șerpii veninoși, în caz că vreo astfel de reptilă evadează sau este eliberată.
„Proiectul va fi bugetat de ASPA în urma pregătirii pe care o vor face. Vor avea discuții cu Institutul Național de Statistică pentru a vedea ce metodologie să folosească, se vor întâlni cu cei de la Facultatea de Medicină Veterinară și, în baza acestor pregătiri, vor putea să estimeze un buget. Nu știm în acest moment câte animale trebuie recenzate, știm doar care este populația la nivel de familii, de adrese poștale. Bugetul va fi prezentat în Consiliul General pentru aprobare. Finanțarea vine din bugetul PMB,
Specie, rasă, culoare, talie, sex
În formularul, registrul pe care ASPA îl pregătește, bucureștenii care au animale le vor specifica specia, rasa, culoarea, talia, sexul, data nașterii, numele, dar și informații referitoare la sterilizare sau despre stăpâni. În cazul decesului sau înstrăinării animalului, proprietarii au obligația de a informa, în 15 zile, ASPA. Totodată, aceștia trebuie să anunțe fătarea puilor sau decesul animalului. De altminteri, riscă amenzi între 500 și 1000 de lei.