Ovidiu Burdușa este noul șef al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, numit de Guvernul Orban la finalul anului trecut. Funcția este politică, el fiind membru PNL, dar a acceptat-o deoarece are legătură cu experiența sa de viață. De douăzeci de ani, s-a stabilit la Roma unde și-a construit o afacere de succes în domeniul turismului, pornind de la zero, de la cutiile de ambalaj în care a locuit în perioada de început. Durerea sa, dacă i se poate spune astfel, este că românii plecați în străinătate în căutarea unei vieți mai bune nu sunt suficient reprezentați și susținuți de autorităților române, iar el dorește să schimbe acest lucru. Ovidiu Burdușa a acceptat să-și spună povestea pentru Evenimentul Zilei.
Aventura italiană a început pentru Ovidiu Burdușa, în 1998, după ce a absolvit liceul în Panciu, un orășel din cea mai mare podgorie vrânceană. Deși familia îi putea asigura un start bun în viață, având suficiente resurse financiare, tânărul a fost atras de mirajul Vestului, mai exact al Italiei. La vremea aceea, țara peninsulară reprezenta entru mulți români care doreau să-și facă un rost, ca și Ovidiu, El Dorado. Locul în care puteai câștiga bani frumoși dacă erai dispus să muncești din greu câțiva ani.
„Trebuie să recunosc, nu am plecat de nevoie, ca alții. Voiam un an al meu, ca liceenii din filmele americane care călătoreau prin lume, să fac rost de niște bani, iar apoi să intru la facultate. Aveam multe rude și prieteni care lucrau acolo și câștigau de câteva ori mai mari decât în țară”, a povestit Burdușa pentru Evenimentul Zilei.
Deși nu s-au împotrivit, părinții au refuzat să-i dea bani de drum, îndemnându-l să se împrumute. Ca să-l responsabilizeze, să nu se întoarcă cu coada între picioare, în caz că ar fi dat de greu. A înțeles acest lucru când a văzut ce dificil este să-ți chivernisești fiecare bănuț. A împrumutat bani de la o mătușă, a făcut rost de o viză turistică pentru patru zile și a mers la Roma, așa cum a relatat pentru Evenimentul Zilei.
„Aveam un văr care locuia într-o localitate, Marina di Ardea, la 60 de kilometri de Roma, la mare, unde m-am cazat. După câteva zile, mi-am dat seama că nu am șanse să-mi găsesc de lucru pentru că era perioadă de vacanță și nimeni nu făcea angajări”.
Emigrant ilegal cu domiciliul între cartoane
Pentru tânărul plecat dintr-o familie care avea grijă să nu-i lipsească mai nimic, a fost un șoc. În locul camerei proprii, a locuit într-o colibă din cartoane de ambalaj pe care o împărțea cu alți români în căutare de muncă. Baia confortabilă și dușulu de acasă au fost înlocuite de toaletele publice și de PET-urile din plastic în care apa pentru spălat era încălzită de soare. Mirosurile insuportabile, gunoaiele aruncate la tot pasul, oamenii de tot felul care îl priveau mai mult sau mai puțin prietenos, insectele și șobolanii întregeau un peisaj dezolant.
„Am locuit două săptămâni între cartoane, cu mai mulți băieți din Biliești – o comună din Vrancea – ne spălam cu apă din bidoane, mâncam conserve ieftine și dormeam la grămadă. Dimineața, la prima oră,= mergeam în piețele unde se strângeau cei în căutare de muncă”, a precizat zâmbind, pentru Evenimentul Zilei.
După două săptămâni și-a găsit ceva de lucru stabil la o firmă ce distribuia băuturi în baruri și magazine. Făcea de toate, încărca și descărca marfa, o transporta și o livra clienților, încasa banii ținea socoteala plăților etc.
Așa a ținut-o câteva luni bune, până a aflat de un alt post de recepționer la un hotel și a revenit la Marina di Ardea. Și aici făcea de toate, ajuta la aranjatul camerelor și la curățenie, la mese și la reparații. A învățat cum funcționează o afacere în turism, după care a revenit acasă. Plecat pentru un an, s-a întors la Panciu după trei, timp în care și-a plătit datoriile și a făcut ceva economii.
O nouă aventură romană
A revenit la Roma în 2005, împreună cu Andreea, soția sa, după ce a absolvit o facultate în turism. Acum știa ce-și dorește, avea experiență și studii, astfel că s-a angajat la un hotel, ca recepționer de noapte, cel mai mic grad. A avansat, după o vreme ca recepționer de după amiază, iar mai apoi ca manager de hotel. Până a reușit a muncit din greu, făcând multe ture suplimentare, plătite cu 31 de euro.
„Hotelul făcea parte dintr-un lanț mai mare și se întâmpla să ni se ceară să înlocuim pe câte un coleg într-o altă locație. Acceptam de câte ori mi se cerea pentru că aveam nevoie de bani. Nu-mi permiteam să spun nu, deoarece a doua oară nu mă mai întrebau. Se întâmpla să ies din tura mea, să îmi iau o cămașă de schimb și să intru în tura suplimentară”.
În același timp, în prima lună, până s-a acomodat Andreea a început să lucreze la o firmă de curățenie spălând scări de bloc. De multe ori, după ce ieșea de la muncă, Ovidiu mergea și o ajuta să-și termine treaba mai repede.
Au tras așa, până în 2011 când au economisit suficient încât să-și înceapă propria afacere. Nu singuri, ci în asociere cu un partener italian. Au preluat o structură cu camere de închiriat pentru turiști, în celebra Piazza di Spagna. Înțelegerea cu proprietarul a fost să-i plătească o parte din bani pe loc, iar restul în trei ani.
Ovidiu și Andreea lucrau la recepție și se ocupau de activitatea din hotel, asociatul italian se ocupa de contabilitate și de relațiile cu autoritățile. În această perioadă li s-a născut și primul copil, o fetiță, Cezarina – Zaza, iar câțiva ani mai târziu al doilea, Andi Gabriel.
„Munceam foarte mult, șapte zile din șapte, dar lucrurile au mers bine, iar după un an am reușit să ne achităm datoriile și să scoatem profit. În această perioadă singurele vacanțe pe care ni le-am permis au fost la Panciu, unde veneam de Paște și toamna, la culesul viilor. Dintotdeauna m-a fascinat Panciu în perioada culesului”.
Asocierea a funcționat până în 2013 când cei doi asociați și-au dat mâna, au vândut afacerea și au pornit, fiecare, pe drumul său.
Apoi, Ovidiu Burdușa s-a implicat în alte proiecte, închiriind spații – apartamente - în diverse locații, transformându-le în structuri de cazare și scoțându-le pe piață. După o perioadă, când valoarea investiției creștea, o revindea în profit și căuta o alta.
„În esență cam în aceasta constă afacerea noastră acum. Am pus pe picioare mai multe asemenea structuri de cazare pe care mai apoi le-am vândut. În prezent mai deținem una pentru care căutăm clienți”.
Pe măsură ce afacerile înfloreau, Ovidiu Burdușa s-a implicat mai mult în viața comunității române din Roma. A participat la organizarea unor evenimente culturale sau civice, a luat contact cu concetățenii, activat în organizații asociații ale românilor din Diaspora.
Așa a ajuns să cocheteze cu politica, apropiindu-se de PNL, partid de care îl lega amintirea bunicilor săi, foști liberali închiși în pușcăriile comuniste. A devenit membru de partid în 2015 și a activat în organizația din Italia, după cum a povestit pentru Evenimentul Zilei.
„Am hotărât să candidez la Consiliul Județean Vrancea, județul meu natal, după ce conducerea PNL a hotărât ca pe listele de candidați să fie înscriși oameni care locuiesc în străinătate. Am fost ales consilier județean și am început să fac naveta de la Roma la Focșani, ca să particip la ședințe”.
Din poziția de consilier a încercat să facă ceva pentru compatrioții din străinătate. Primul proiect de hotărâre pe care l-a inițiat pentru ei a trecut la vot și vizează ridicarea unui monument dedicat celor emigranților vrânceni. Încă nu a fost realizat, dar el speră că va fi, mai ales că nu presupune costuri foarte mari.
„M-am inspirat din ceea ce am văzut în Italia, care a trecut prin aceleași probleme ca și noi. Un asemenea monument ar strânge legăturile dintre cei plecați și cei rămași, ar fi ca un pod simbolic. Iar dacă s-ar face, cred s-ar reduce și numărul celor care spun că cei plecați în străinătate nu trebuie să mai aibă drepturi în țară”.
A doua inițiativă propunea înființarea unui birou care să se ocupe de relația cu cei plecați în afară, să le ofere informații utile, să-i ajute să-și rezolve anumite probleme legate de obținerea unor documente, să le ofere consultanță și îndrumare.
„Sufletul mi-a rămas tot în Panciu”
După preluarea puterii de către PNL, Ovidiu Burdușa a fost numit la conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni și a acceptat. Ca șef al Departamentului și-a propus să se deruleze mai multe proiecte menite să contribuie la păstrarea și promoarea identității naționale în comunitățile românești; să rezolve, pe cât posibil, situațiile problematice cu care se confruntă comunitățile românești din străinătate; să pună pe picioare o direcție de repatriere care să implementeze programe pentru cei ce doresc să revină în țară, să le acorde asistență și să le protejeze interesele.
Pe de altă parte, ca politician și om de afaceri, ar dori să facă mai mult și pentru orașul său natal, Panciu, de unde a plecat, dar unde i-a rămas sufletul și unde se simte cel mai bine.
„Indiferent unde aș pleca, rădăcinile mele rămân acolo și îmi doresc să fac mai mult pentru oraș și pentru locuitorii săi. Vreau să contribui cu ce îmi stă în putere pentru ca Panciu să redevină acel oraș cochet și prosper din mijlocul podgoriei, atractiv pentru vizitatori și pentru investitori”, și-a încheiat relatarea pentru Evenimentul Zilei.