„Cu cât un act de cultură de orice tip se politizează sau devine unul activist, se ideologizează, sau încearcă să fie pus în slujba interesului oricărui partid, cu atât mai mult devine o artă aridă, golită de sens și de valoare” – susține regizorul.
Tompa Gabor este unul dintre cei mai cunoscuți, la nivel mondial, regizor de teatru român, cu cele mai multe premii internaționale și naționale obținute și cu realizări impresionante din punct de vedere cultural. El a acordat un interviu exclusive în care vorbește și despre încercarea de politizare a instituțiilor de cultură, printr-un nou proiect legislativ.
Aveți cel mai longeviv mandat directorial la un teatru național. Care e secretul? Există unul? De multe ori, din păcate, ajungem să vorbim de numiri politice inclusiv în aceste funcții.
Tompa Gabor: Deocamdată în România nu a devenit o practică de fiecare zi, dar există acest pericol care se pare că se vrea introdus și prin legislație. Deocamdată, majoritatea directorilor de teatru sunt numiți prin concurs sau re-numiți printr-un proces de evaluarea calității proiectelor artistice manageriale.
Probabil că există această tendință de permanentă reînnoire și ca proiectele care nu sunt ideologice și vizează diversitatea repertorială, culturală, artistică și calitatea de foarte înalt nivel. Teatrul nostru, în ultimii 30 de ani, a avut 56 de nominalizări UNITER și 27 de premii din care nouă pentru cel mai bun spectacol al anului. Este o recunoaștere a muncii acestei echipe și de artiști, și de tehnicieni și administrativă.
Am fost cooptați în Uniunea Teatrelor din Europa în 2007 – o uniune înființată de marele regizor italian Giorgio Strehler 1990 și care a cuprins teatrele de elită de pe continent, precedând de fapt întreaga Uniune Europeană și mult mai mult, incluzând în această uniune teatre care până și azi de află în afara UE, dar fac parte din continent – de exemplu din Rusia, Serbia, România, la momentul respectiv.
Citiți interviul integral în Rețete și vedete.