Acțiune de amploare a poliției italiene, în Genova. O rețea de infractori care goleau conturile bancare prin infracțiuni cibernetice a fost descoperită. Mai mulți membri români și italieni au fost arestați. Polițiștii din Cizmă au cooperat cu polițiștii români de la Crimă Organizată, deoarece hackerii români acționau din județul Vâlcea – renumit ca pepinieră a rețelelor de phishing.
Notă: Pishing: În domeniul securității calculatoarelor, înșelăciunea (denumită în engleză phishing, pronunțat /'fi-șin/) reprezintă o formă de activitate infracțională care constă în obținerea unor date confidențiale, cum ar fi date de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic (ca eBay sau PayPal) sau informații referitoare la carduri de credit, folosind tehnici de manipulare a datelor identității unei persoane sau a unei instituții.
O înșelăciune electronică constă, în mod obișnuit, în trimiterea de către atacator a unui mesaj electronic, folosind programe de mesagerie instantanee sau telefon, în care utilizatorul este sfătuit să-și dea datele confidențiale pentru a câștiga anumite premii, sau este informat că acestea sunt necesare datorită unor erori tehnice care au dus la pierderea datelor originale. În mesajul electronic este indicată de obicei și o adresă de web care conține o clonă a sitului web al instituției financiare sau de trading. Majoritatea phisherilor folosesc această metodă pentru a obține date bancare.
Din primele informații, este vorba de 20 de milioane de euro sustrași din mai multe conturi bancare din Italia, sumă adunată într-un an.
20 de milioane de euro trimiși în România cu autoutilitare
Veniturile înșelătoriei computerizate au fost creditate în conturi în numele candidaților aflați în Liguria, iar banii au fost retrași din bănci apoi transportați în autoutilitare în România.
Firul roșu care face legătura între Italia și o organizație criminală înrădăcinată în România, în orașul Vâlcea, trece prin Genova. Pe această linie au circulat cel puțin 20 de milioane de euro pe an, strânși de hackerii români printr-o serie de escrocherii computerizate, în mare parte efectuate pe site-urile de comerț electronic.
Cap de mafie, jupânul hackerilor români
Banii erau transferați apoi în conturi curente, pe numele membrilor din rețea. Unul dintre numele regăsite în această grupare este foarte cunoscut în Italia, polițiștii avându-l de mai multe ori în miezul unor astfel de infracțiuni: Salvatore Fasano, în vârstă de 50 de ani, cu domiciliul acum la Genova și, la un moment dat, membru activ al uneia dintre cele mai violente ramuri ale clanului Casalesi Camorra, după cum afirmă presa italiană. Fasano, împreună cu alte 12 persoane, a fost arestat ieri, 7 iulie. Descoperirea implicării lui Fasano în anchete, desigur, a băgat poliția italiană în alertă. Prezența sa ar putea avea sensuri diferite, inclusiv cea a unei punți de legătură între parteneriatul românesc și crima organizată în regiunea din sudul Italiei, Campania.
Acuzele și protagoniștii Treisprezece persoane sunt acuzate de infracțiuni cibernetice, spălare de bani și primirea de bunuri furate. Numele principale din ancheta desfășurată la Genova sunt Rossana Saverino, în vârstă de 53 de ani, Martino Armeniaco, 22 de ani, și renumitul Fasano.
Românii implicați, conform presei italiene, sunt Florin Ungureanu, în vârstă de 52 de ani, și soția sa Daniela, 49 de ani. Ion Ispas, cunoscut sub numele de Balù, 37 de ani, și partenera sa, Iuliana Grec, 25 de ani, soții Valentin și Monica Camelia Ioniță, în vârstă de 46 și 39 de ani. Aceștia au fost arestați de autoritățile române, cu excepția Monicai Camelia Ioniță, aflată în arest la domiciliu și a treisprezecea suspectă, momentan de negăsit.
Procurorul adjunct Marcello Maresca și managerul serviciului de poliție cibernetică, Ligur Tiziana Pagnozzi, au declarat pentru presă că anihilarea acestei rețele a necesitat munca a cincizeci de agenți. De asemenea, autoritățile au confiscat proprietăți, inclusiv un apartament în Certosa, o mașină și o vilă în România. În interiorul acesteia se păstra cea mai mare parte a banilor primiți. „Erau ascunși în spatele unui zid, care era spart și pus înapoi pe picioare de fiecare dată când venea o nouă încărcătură de numerar”, au declarat italienii.
De la e-mailuri false la milioane de euro Ancheta a început în iulie 2018, datorită ambiției unor anchetatori ai poliției cibernetice genoveze care au simțit că filiera pe care se acționa era mult mai mare decât ar fi părut la o primă vedere. Cercetarea s-a extins apoi, cu colaborarea secțiunilor informatice financiare ale Serviciului Central de Poliție Poștală din Roma, precum și a celor două agenții europene Europol și Eurojust.
Scopul a fost de a identifica „arhitecții” rețelei dense de escrocherii și înșelătorii, nu simplele pagube punctuale. Românii, ajunși la Vâlcea, au fost interceptați prin telefoanele mobile și li s-au analizat conturile curente, acțiuni care au făcut posibilă deconspirarea rețelei care clona site-uri de vânzări diverse, apoi trăgeau țepe de zile mari celor care doreau să achiziționeze un produs sau o vacanță.
Neștiuta soție a lui André Rieu. L-a cucerit la 9 ani