Victor Ciutacu a mărturisit în emisiunea „Dosare de presă” că, deși e de șapte ani la România TV, i-au trebuit patru ani să se obișnuiască cu filozofia postului.
„Nicăieri nu mi s-a întâmplat așa ceva”, a mărturisit Victor Ciutacu, adăugând că „nu puteam să mă obișnuiesc. La începuturi, cei de la România TV au mers pe nișe. S-au ridicat pe nișe, că toată lumea îi înjura că au preluat personajele OTV-ului. Dar OTV-ul se desființase și era o nișă, cu niște personaje impuse în opinia publică și cu un public.
Evident, tu când pleci de la zero, cum au plecat colegii mei, au luat niște personaje și un public. Și, după aia, am mers pe chestiile nișate: nea Gigi, Ceaușescu, zona asta mai tabloid bulivardieră, după asta a început să se îmbine și cu specificul postului de știri.
Mi-a luat patru ani, dar în momentul în care am reușit să mă obișnuiesc cu filosofia, nu mă mai scoate nimeni de pe șine, înțelegi?” Ciutacu a mai mărturisit că după ce a înțeles „filosofia” postului, le-a spus colegilor: „Dacă suntem mieji, îl batem și pe Gâdea”.
„La mine era cel mai greu din motive de Gâdea, pentru că Gâdea este un adversar redutabil și în zilele noastre, când îl bat mult mai des decât mă bate el. Are și o întreagă industrie în spate, e directorul postului, mă rog își permite multe lucruri pe care eu nu mi le pot permite, din varii motive, nu mai vorbesc de dotări, de bugete și așa mai departe. Mihai este un adversar foarte redutabil”, a spus Victor Ciutacu.
Cazul Caracal a prins la public, pentru că „este ca o telenovelă”
Întrebat de Mirel Curea dacă s-a simțit bine tocând cazul Caracal „seară de seară, seară de seară, seară de seară”, Victor Ciutacu a răspuns frac: „O să râzi, dar da, pentru că în primul rând am văzut reacția în public. În publicul acesta simplu, nu mă refer la publicul, hai să-i spunem, măsurat la televizor, care îmi dă mie că am făcut 3,7 sau 4,3”.
Ciutacu a spus că „își măsoară audiența” într-un mod personal și subiectiv, adică vorbind cu „băieții mei de la nonstop, îi am pe ăia de la Mega Image, de la Lidl, cu care mă întâlnesc și mai vorbesc. Taximetriști, cu care umblu în fiecare zi. Lumea este realmente, sau cel puțin a fost, o bucată de timp, realmente prinsă de cazul acesta. Oamenii erau <nu le-ați găsit pe fete?>, <domnule, știți ceva de ele?>, <domnule, le-au omorât, nu le-au omorât?>, <le-a vândut, nu le-a vândut?>. Oamenii erau îngrijorați”.
Victor Ciutacu consideră că acest caz a generat extrem de multă emoție în public, pentru că „este o telenovelă. (…) În primul rând, a avut copile, că amândouă erau copile. Băi, tot poporul are copii, are nepoți.
Erau fete, a avut sex, a avut bătaie, a avut omor, a avut bani, milițieni. Băi, deci toate ingredientele necesare s-au întâlnit în cazul acesta. Pe mine nu mă mai oprea lumea să întrebe așa pe stradă, de pe vremea când mă smardoiam cu Băsescu peste gard, știi, ca demenții”.
„Schimbi registrul, scade audiența”
Ciutacu a vorbit și de partea mai „rece” a acestui caz, parte care ține doar de audiență și cifre: „Pe de altă parte, cinic vorbind, când am văzut cât de bine se fac cifrele și când am văzut când schimbai registrul, băi, cu toată dragostea, scade audiența. Iar la noi a prins foarte bine și e păcat de Dumnezeu. Personajele sunt foarte obișnuite cu noi.
Gândește-te că totuși eu am reușit performanța să îi am, în același timp, în același studio, pe Tonel și pe avocatul lui Dincă, care altfel se înjurau și se detestau. Bun, au arătat-o și în direct, dar oamenii au stat două ore unul în față cu celălalt. Timp în care îl aveam și pe avocatul lui Cumpănașu în telefon, sau dacă nu cumva era și el acolo. Oamenii s-au lămurit că aici e loc și că aici e bine, pentru că fiecare are interesul lui”.