Totul a început în 2016, când cei doi viitori parteneri au exploatat valul pe care se urcase, cu schiurile de apă probabil, și cu geaca roșie, Klaus Iohannis.
Întâi a fost incendiul de la Colectiv, la final de 2015. După ce a "a fost nevoie să moară oameni", Ponta a demisionat, deschizând calea unui guvern "tehnocrat", care teoretic urma să fie condus de PNL. De facto, a fost condus de PSD, care se afla și într-o vocală opoziție față de cabinetul în care avea vicepremier. În opoziția de facto era însă PNL, pentru că nu conducea nimic, însă era solidar cu Dacian Cioloș, în pofida jenei vizibile a acestuia de a se asocia cu "liberalii", chit că aceștia făcuseră chiar afișe de campanie cu el. Între timp, Liviu Dragnea desena la tablă, în studiorurile tv, programul de guvernare. Iar PSD a luat 46%. Aproape dublu cât PNL și USR la un loc. Care au luat 20, respectiv 10%.
Din 2017 până în 2020, timp de 4 ani, PNL și USR se aliază în spatele Cotrocenilor și dau atacul împotriva succesivelor guverne PSD. Un atac având adesea accente discutabile, chiar similare definițiilor istorice ale metodelor fasciste. Simbolic, adversarul este întruchiparea răului suprem, trebuie înjurat, hârțuit, bătut și băgat la pușcărie. Ceea ce s-a și întâmplat. Rezultatul? In 2019 PNL câștigă europarlamentarele, iar Klaus Iohannis învinge triumfal singurul candidat din turul 1 pe care cercetările îl indicaseră drept victimă sigură, Viorica Dăncilă. Orice alt candidat (dintre Dan Barna și Mircea Diaconu) ar fi intrat în turul 2 ar fi fost câștigător. Tot în 2019, PNL preia și guvernarea, iar după doar un an, pierde alegerile locale și parlamentare în fața PSD. Face, totuși, guvernul alături de USR, care iese de la guvernare după doar un an.
Astfel că, din 2022, după 6 ani, cercul karmic se închide, iar PNL ia locul USR din 2016. Este la guvernare cu susținerea parlamentară a PSD, care are cele mai importante ministere, dar care este, măcar la nivel retoric, și în opoziție. Coabitarea este grea. Pentru că orice scenariu este favorabil PSD: fie se consolidează la putere în formula actuală și se asigură zilnic de faptul că PNL decontează politic toate problemele guvernării, fie va susține condiționat un guvern minoritar PNL, în schimbul acelorași avantaje de care beneficiază și acum, dar asigurându-se că va lua peste 45% în 2024, iar PNL cel mult 10%. Altfel spus, PNL este un captiv al PSD, într-o situație ingrată, dar fără ieșire.
Mai țineți minte cifrele din 2016? Astăzi PSD are doar 40% în sondaje. PNL are 20%. Exact cât a luat și acum 6 ani. După aceiași 6 ani, USR a revenit la 10%, cât a luat și in 2016.
Soarta PNL și USR nu ar trebui să ne preocupe dacă ne gândim la amatorismul de care au dat dovadă în perioada analizată. Deși animați de cauze diferite - slugărnicia față de Cotroceni la "urmașii Brătienilor și ai lui Băsescu", respectiv naivitatea și lipsa de experiență la "salvatori" - rezultatul nu le este dăunător doar lor. În urmă a rămas o societate mai divizată ca niciodată, în care toleranța este la cote minime. Dezideratul suprem al democrației parlamentare este pacea socială. Compromisă în România de această evoluție, în care cele două grupări de nechemați au trecut prin caruselul emoțiilor, reușind "performanța" de a-și sacrifica viitorul imediat fără a lăsa nimic memorabil în urmă. Și cel mai grav, sacrificând ideea de alternativă la PSD. Pe care nu știm încă cine o va prelua.