Europenii concurează cu arabii şi asiaticii pentru preluarea băncilor româneşti

Mai multe instituţii de credit mici şi mijlocii din România ar putea fi preluate de investitori de pe bătrânul continent, dar există un interes ridicat şi din partea unor nume mari din Orient.

Anul 2013 nu a fost unul foarte bun pentru bancheri. Pentru Benoit Catel, preşedintele Volksbank România, acesta s-a încheiat cu o reducere de peste 38% a pierderilor, până la 103,6 milioane de euro. Bancherul a declarat ieri că acţionarii vor să vândă banca până la finele lui 2015. Totuşi, decizia de vânzare ar putea fi amânată până în 2016, dacă nu găsesc client. Volksbank nu este singura instituţie de credit din România care caută investitori dornici să îi preia activele. Multe nume încă nu au fost făcute publice, iar negocierile se poartă cu discreţie maximă. Pe lista potenţialilor cumpărători ai băncilor româneşti scoase la vânzare se regăsesc investitori din Europa şi din Orient. "Există un interes real din partea entităţilor din Uniunea Europeană, dar au cochetat cu ideea şi bănci din China, Coreea de Sud sau Orientul Mijlociu", au declarat pentru EVZ surse din piaţă. Se schimbă faţa sistemului Investitorii străini au de unde alege, dacă vor să cumpere bănci în România. "Sunt aproximativ opt-zece bănci care caută soluţii de consolidare, printre acestea fiind şi vânzarea activelor", spune Doru Lionăchescu, preşedintele Capital Partners, care include în această listă băncile greceşti şi instituţiile care deţin o cotă de piaţă mai mică de 1%. Există şi voci care apreciază că numărul băncilor care se vor vinde în următorii ani va fi mai mic. "Sunt prea multe bănci în România. E clar că se va vinde o parte din ele. Cred că vom asista la aproximativ patru-cinci tranzacţii într-un interval de trei-cinci ani", consideră Matei Păun, managing partner, BAC Investment Bank. Până să se parafeze vreo tran­zacţie, actualii acţionari vor fi nevoiţi să vină cu bani de acasă pentru a recapitaliza băncile scoase la vânzare. În plus, arată Doru Lionăchescu, investitorii nu se vor grăbi să facă achiziţii strategice în România până când nu se va clarifica situaţia din Crimeea. "Nu cred că vine o perioadă bună pentru vânzători. Până nu se va concretiza harta şi nu se vor lămuri intenţiile Rusiei, nu vom asista la mişcări strategice", spune acesta. Tranzacţii anticipate Pe lista băncilor despre a căror vânzare s-a vorbit în ultima vreme, alături de Volksbank, se mai numără şi Millennium Bank. Banca-mamă a primit anul trecut pentru recapitalizare trei miliarde de euro. În schimbul acestor bani, trebuie să ducă la capăt un proces de restructurare, care include şi vânzări de active, potrivit presei portugheze. O altă bancă despre a cărei vânzare s-a vorbit este Marfin Bank. La mijlocul lui 2013, directorul general al instituţiei a declarat că aceasta va fi preluată cel târziu până la finalul anului. Tranzacţia nu a mai avut loc. În ultimii ani, în piaţă au apărut în mod frecvent informaţii privind vânzarea unor pachete de acţiuni la Banca Carpatica, controlată de omul de afaceri Ilie Carabulea. În prezent, acesta este reţinut. Potrivit DNA, Ilie Carabulea este acuzat, printre altele, de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă şi dare de mită. În acest context, la bursa zvonurilor se vorbeşte din nou despre vânzarea pachetului majoritar de acţiuni al băncii. Anul trecut, nu mai puţin de cinci bănci, respectiv Citi Bank, RBS România, Romanian International Bank, ATE Bank şi Bank of Cyprus, au fost obiectul unor tranzacţii. În primele zile ale lunii ianuarie 2014, MKB a vândut subsidiara românească Nextebank către un fond de investiţii.