Începute joi și încheiate duminică, alegerile europarlamentare au reprezentat bătălia la urne a taberei eurosceptice, care militează pentru o Europă a națiunilor suverane, în care puterea să aparțină statelor, cu tabăra „internaționalistă”, care dorește o integrare de tip federal, în care majoritatea pârghiilor puterii să aparțină Bruxelles-ului.

Organizate între 23 și 26 mai, alegerile europarlamentare au avut loc în primele trei zile în șapte țări: Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Cehia, Letonia, Malta și Slovacia.

 Duminică, au fost chemate restul de 21 de state membre: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia și Ungaria.

În urma voturilor exprimate în cele patru zile de scrutin vor fi aleși cei 751 de parlamentari europeni, care vor reprezenta țările în Parlamentul European până la viitoarele ale geri din 2024.

Ochii tuturor au stat ațintiți asupra confruntării dintre na țio naliști, avându-i ca lideri pe italianul Matteo Salvini, ungurul Viktor Orban sau franțuzoaica Marine Le Pen, și internaționaliști, cu Emmanuel Macron și Angela Merkel, ca vârfuri de lance.

 

Germania: Merkel, cu sabia lui Damocles deasupra capului

Angela Merkel, aflată într-o dramatică pierdere de viteză pe plan intern și european, a așteptat cu sufletul la gură alegerile de duminică. Potrivit sondajelor de opinie, creștin-democrații (CDU) ai cancelarei, în alianță cu socialcreștinii bavarezi (CSU), erau cotați cu numai 28% din voturi, ceea ce însemna o scădere catastrofală de 7 procente față de alegerile din 2014.

 Angela Merkel este văzută de observatori drept catalizatorul mișcării naționaliste și eurosceptice, prin gestul său de a deschide granițele Germaniei și ale Europei pentru imigranți, în vara lui 2015.

Social-democrații (SPD), ali ați la guvernare cu Merkel, se așteptau la un dezastru și mai mare, fiind cotați cu 17%, cu 10 procente mai puțin decât acum cinci ani.

În landul Bremen, unde s-au organizat alegeri separate, erau așteptate eșecuri asemănătoare. Or, asemenea rezultate slabe ar putea zdruncina grav coaliția de guvernare.

Partidul eurosceptic și antiimigrație, Alternativa pentru Germania (AfD), era cotat în sondaje cu 12%, cu 5 procente mai mult decât în 2014.

Ungaria: Viktor Orban a votat împotriva imigrației

 

Premierul ungar și-a exprimat duminică la urne speranța că alegerile europarlamentare vor consolida forțele din Europa care se opun imigrației în masă.

„Sper să fie o schimbare în spațiul public european în favoarea partidelor politice care doresc stoparea imigrației”, a declarat Viktor Orban la secția de votare. Îmbrăcat la costum, cu cravată portocalie (culoarea Fidesz), el a adăugat: „Respingem imigrația și am dori să vedem lideri ai Uniunii Europene care resping imigrația, care vor oprirea și nu gestionarea ei”.

Orban a refuzat să răspundă la întrebarea unui reporter dacă are în vedere să se alăture după scrutin alianței naționaliste pan-europene inițiate de Matteo Salvini. Premierul de la Budapesta s-a limitat doar să comenteze laconic: „Modelul austriac este terminat. Este momentul pentru modelul italian.”

Orban a adăugat că problema imigrației și reacția la ea vor remodela scena politică în Uniunea Europeană, iar grupurile tradiționale de partide nu vor mai juca același rol în viitor.

 

Franța: S-a jucat șefia lui Macron asupra Europei

Alegerile europarlamentare sunt cruciale pentru pre ședintele Emmanuel Macron și formațiunea sa, La République en Marche, într-un moment de criză pentru Franța. Mișcarea de protest Vestele Galbene, care de luni bune ocupă spațiul public, reflectă numeroasele nemulțumiri ale francezilor față de guvernarea Macron și de clasa politică în general.

Votul este crucial și prin prisma ambițiilor președintelui francez de a prelua frâiele Europei, pe fondul pierderii masive de influență înregistrate de celălalt „motor” al UE, Angela Merkel.

Dar auspiciile nu erau prielnice: formațiunea eurosceptică a lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (fostul Front Național), era cotată cu 25% intenții de vot. Partidul progresisit al lui Macron se afla pe locul doi, cu 22,5%. În a treia poziție se aflau Les Républicains (centrudreapta), cu 13% intenții de vot.

 

Italia: Momentul lui Salvini

„Nu Eurabiei!” Acesta este mesajul scurt pe care Matteo Salvini, văzut de mulți ca liderul noii tabere naționaliste europene, l-a postat sâmbătă pe Twitter. Interesant este că ministrul de Interne italian a încălcat duminică interdicția de a face campanie, îndemnând italienii să iasă la urne și să voteze cu formațiunea sa, Liga. Această intervenție intempestivă i-a determinat pe mulți să creadă că Salvini nu va obține rezultatele bune pe care le spera.

În ultimele sondaje, Liga era cotată cu peste 30%, față de 6% în 2014.

Salvini a inițiat o alianță la nivel european cu alte formațiuni naționaliste, precum Alternativa pentru Germania, Adunarea Națională a lui Le Pen, Partidul olandez al Libertății al lui Geert Wilders, belgienii de la Vlaams Belang, Partidul Poporului din Danemarca sau naționaliștii finlandezi.