Românii care au revenit în ţară, în concediu, s-au apucat de cumpărături, de nunţi, de construit, de plombat măsele.
Punctele de trecere a frontierei au fost luate cu asalt şi în weekendul care a trecut. În comparaţie cu un sfârşit de săptămână din extrasezon, traficul de persoane, atât români, dar şi străini, la intrarea în ţară s-a menţinut la cote ridicate. Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă până duminică, aproape 193.000 de persoane au intrat în România, mai ales pe la graniţele cu Ungaria şi Bulgaria.
Potrivit Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, motivaţia principală a acestei creşteri este numărul mare de străini care vin în România în această perioadă în vacanţă, dar mai ales al românilor stabiliţi în străinătate, care se întorc acasă pentru a-şi petrece concediile de odihnă. După luni bune de tras pe piaţa muncii din Italia sau Spania, românii se întorc acasă şi fac nunţi, chefuri, case, îşi repară dantura sau îşi etalează maşinile „ultimul răcnet“. Vad bun pentru vânzătorii ambulanţi
Creşterea traficului la frontieră e de bun augur pentru comercianţii ambulanţi de produse de artizanat, care-i asaltează pe euronaveşti încă de la intrarea în ţară. Românii se întorc acasă cu bani buni, iar târgoveţii profită din plin de asta. DN 7, dinspre Punctul de trecere a frontierei Nădlac, e prima oprire, iar comercianţii şi-au mutat aici bogata ofertă. În plus, pe şoseaua de centură a Aradului, unde sunt două bariere care se ridică abia după minute bune de aşteptare, cozile de maşini se întind pe mai mulţi kilometri în fiecare zi. Şi unde e coadă de maşini, acolo sunt şi vânzătorii ambulanţi. Ca să-şi mai ocupe timpul pe care-l petrec la coadă, şoferii sunt ofertaţi să cumpere de toate, de la aşa-zise obiecte de artizanat până la cutii de table, jocuri de şah sau prosoape de plajă. Un butoiaş din lemn pentru vin sau ţuică ori o vază costă 15 lei. Pentru că au auzit că aici e vad bun, comercianţii ambulanţi au venit chiar şi din Moldova. (Alex Negru) Programare la dentist
Odată ajunşi în Alba, băştinaşii euronavetişi încep să se înghesuie în cabinetele dentare. Numărul celor care vin să se căsătorească sau să-şi cumpere o casă, de preferat gata-făcută, este de ordinul zecilor, în timp ce programările la dentist sunt de ordinul sutelor. Neoficial, dentiştii din Alba recunosc că, în perioada verii, clientela lor este formată 90% din străini şi doar 10% din români. Iar dintre străinii care le trec pragul, majoritatea sunt români plecaţi temporar sau definitiv în străinătate.
De altfel, tot ei sunt şi cei care le vorbesc străinilor „get-beget“ despre dentiştii din România, care lucrează ca în Vest, dar la preţuri care pentru ei sunt modice. De exemplu, la cele mai pretenţioase cabinete din Alba, o extracţie costă între 15 şi 65 de euro, în timp ce în Spania preţurile sunt cuprinse între 130 şi 500 de euro. La lucrările mai complexe diferenţele sunt şi mai mari, în cele mai multe cazuri, preţul unei astfel de lucrări fiind în Alba de zece ori mai mic decât în Vest, iar dotările cabinetelor sunt similare. (Mihaela Moraru)
Gospodarii investesc în case
De la începutul lunii august, uliţele comunelor din judeţ şi străzile din Curtea de Argeş s-au umplut de maşini înmatriculate mai ales în Italia şi în Spania. „Am venit cu 20.000 de euro şi vreau să iau un teren, ceva, iar la anul, să încep o casă“, spune Daniela Iliescu, care lucrează la Valencia de patru ani, iar pe 3 august s-a întors să-şi vadă părinţii.
„Sute de persoane din Albeşti sunt plecate la muncă în străinătate. Când se face vară, la noi e ca la târgul de maşini. Vin albeştenii cu tot felul de maşini, stau o lună sau mai puţin şi mai cumpără o bucată de pământ, mai fac un etaj la o casă, sunt oameni gospodari, ce mai“, e de părere Vasile Sava, primarul din Albeştii de Argeş. Peste 20.000 de argeşeni din nordul judeţului sunt plecaţi la muncă în străinătate, conform statisticilor neoficiale ale primăriilor din zonă. (Laura Ilie)
MARAMUREŞ
„Vin, trag o zugrăveală, apoi pleacă“
Zeci de mii de maramureşeni sunt plecaţi la muncă în lumea largă. Au plecat din cauza lipsei locurilor de muncă şi s-au stabilit pentru că au câştigat în Occident cât nu puteau realiza într-o viaţă în România. Cei mai mulţi maramureşeni au plecat din zona de Nord, iar apogeul migraţiilor se înregistrează la Borşa. Dispariţia subită a mineritului, în 1995, a făcut ca aproximativ 15.000 de localnici să plece unde au văzut cu ochii. „Sunt duse peste 12.000 de persoane, e o cifră neoficială. Eu cred că venirea lor are un impact pozitiv. Aduc în Borşa parte din venituri şi le reinvestesc. Din punct de vedere uman, se întorc la familiile lor, unii şi-au lăsat acasă copii mici. Din păcate, există probleme de educaţie şi comportament ale copiilor crescuţi aici fără părinţi. Am avea nevoie de psihologi în şcoli, majoritatea sunt aici la bunici, fără ambii părinţi“, spune viceprimarul Gavrilă Bota. Atenţie, vin „italienii“! Pe Valea Izei ori a Vişeului, nu mai încapi în trafic de cei întorşi acasă în concediu, cu maşinile lor cu număr de Italia sau Spania. Odată ce treci de Moisei, media e de trei maşini cu număr străin la una de Maramureş. Poliţiştii sunt deocamdată liniştiţi. „Încă n-am avut probleme mari, până acum. Mai ales din 2000 încoace, s-au liniştit tinerii, vizibil. Eu zic că a ajutat şi cerinţa cazierului curat la angajare, acolo, dar şi-au schimbat clar şi mentalitatea“, spune Mihali Grigore, şef al Postului de Poliţie Moisei.
„Traficul se desfăşoară deocamdată bine. Dar am primit întăriri, doi poliţişti de circulaţie din Baia Mare, pe lângă ai noştri 5. Semaforizarea nu funcţionează de doi ani. Ne aşteptăm la un aflux de vreo 2.000 de maşini“, spune şeful Poliţiei Rutiere din Borşa, Albu Călin. „În luna august, datorită numărului mare de reveniţi, tot personalul primăriei va lucra, inclusiv sâmbăta, de la ora 8.00 la 13.00. Noua administraţie regretă că n-a reuşit să finalizeze o seamă de obiective promise până la venirea lor, mă refer la refacerea drumurilor, dar datorită inundaţiilor am fost blocaţi“, se explică viceprimarul Borşei, Gavrilă Bota. „Vrei să te măriţi, vii chelneriţă la Borşa“
În Borşa nu e vreme de concedii pentru funcţionarii primăriei. „Am dat 187 de autorizaţii de construcţie până acum, faţă de 50-60 la Vişeu“, spune Paul Timiş, şef al Biroului de Urbanism din Borşa. Şi Silvia Georgeta Grec, ofiţer de Stare Civilă a Primăriei Borşa, se luptă cu invazia de nunţi. Spune că a avut 90 de căsătorii până în luna iunie, dar că în luna august va avea cam 100, adică atât cât a oficiat, până acum, în jumătate de an. „Mai mult, dacă e să vorbim de naşteri, în 2006, de exemplu, am avut 418, din care jumătate în Italia“, explică Grec. Şi legenda spune că tinerii plecaţi vin acasă doar cu gândul să se însoare: toate localurile sunt închiriate pentru nunţi, în fiecare zi, la orice oră. Barurile sunt neîncăpătoare, iar chelneriţele fac faţă cu greu cererilor în căsătorie. „Vrei să te măriţi, vii chelneriţă la Borşa în august şi se rezolvă“, e o vorbă devenită deja clasică. Un bătrân sfătos spune şi el ironic: „Păi, vin acasă numa’ să-şi facă dinţii şi să se-nsoare“. Mai multă valută decât finanţările UE „Nu mai e chiar aşa de bine acolo, e plin de-ai noştri, în plus, vin valuri, valuri de marocani din nordul Africii, de moldoveni şi ucraineni care lucrează pentru bani puţini“, spune un tânăr întors de curând. „Chiar şi cei care au construit case vin mai mult să-şi vadă prietenii, să tragă un chef, să-şi vadă părinţii. Vin, trag o zugrăveală proaspătă în casa nelocuită, apoi pleacă“, spune un localnic.
În august, toate magazinele îşi dublează vânzările. Faţă de anii trecuţi, diferenţa e că magazinele nu mai pot forţa preţurile, din cauza sau datorită apariţiei unui supermarket. „Aduc de două ori mai multă marfă, asta e sigur, că vin pe zonă de mult. Dar valoric, mai mult de dublu, e triplu, pentru că ei cumpără cele mai scumpe produse, cele mai fine“, spune un agent de vânză ri al unei firme mari de carmangerie.
Cât despre fluxul de valută ce intră în Borşa în luna august, o bancă anunţase încă de anul trecut o cifră fabuloasă, de 2,5 milioane de euro. Autorităţile vorbeau de 4 milioane de euro, respectiv mai mult decât finanţările europene atrase de localitate. „Nu mă pronunţ, oricum, peste un milion de euro vor intra în Borşa“, spune viceprimarul Gavrilă Bota. Potrivit acestuia, venirea localnicilor influenţează şi preţurile terenurilor din oraş. În zona centrală, ar costă circa 8-9 mii de euro, în zona turistică Borşa-Complex - 5-6 mii de euro, iar în cele mai periferice, 3-4 mii de euro. Cu maşina la sfinţit
Borşa rămâne totuşi un straniu amestec între nou şi vechi: între casele noi, nelocuite, cu peste 10 camere, şi cele vechi, din lemn, în care stau bătrânii rămaşi acasă, între maşinile luxoase şi camioanele rablagite care cară în continuare lemn din munţi, între grandomania celor reveniţi şi credinţa lor extremă. Protopopul Vişeului, Vasile Andreica, spune că oamenii ajută cu bani orice nouă construcţie religioasă, aşa că Borşa a ajuns să aibă 24 de lăcaşe de cult, din care 4 mănăstiri. „Înainte să pornească tinerii din Italia spre casă, vin rudele lor de aici, părinţii, şi dau slujbe ca să se-ntoarcă cu bine acasă. Ei când vin îşi sfinţesc maşinile, obligatoriu, aproape toţi... Ştiţi, eu am fraţi de mamă duşi în Italia şi le tot spun: «Nu uitaţi de Dumnezeu! Dacă n-aveţi acolo biserică ortodoxă, intraţi în una catolică. Nu musai la slujbă, intră şi te roagă!»“, adaugă Teofil Pop, stareţul Mănăstirii Moisei. (Alexandru Ruja)
MOLDOVA Cea mai săracă regiune a ţării este invadată de maşini de lux şi de „fiţe
“Deşi judeţul Neamţ este statistic unul dintre cele mai sărace din ţară, alta este realitatea din stradă din ultimele zile. Mărturie a bunăstării stau limuzinele înmatriculate în străinătate. Sunt ale „stranierilor“, după cum le spun localnicii celor care, sătui de sărăcie, au plecat din ţară şi şi-au găsit de muncă prin Italia, Spania, Germania, Portugalia sau Israel. Sunt îmbrăcaţi cu haine de firmă, poartă lănţişoare de aur groase de-un deget, brăţările sau inelele le sunt accesorii nelipsite, vorbesc tare, cu un accent căutat, ba mai mult, chiar în limba statului unde îşi petrec anul lucrând ca „negri pe plantaţie“, pe un salariu de circa 1.000 de euro. Peste 100.000 de persoane din Neamţ au ales calea străinătăţii. Vin în august în concedii, pentru a-şi vedea părinţii, copiii, rudele sau pentru a-şi rezolva urgenţele birocratice. Cozile se formează zilnic, cu precădere la paşapoarte, înmatriculări auto, RAR, notariate, cabinete stomatologice sau de analize, arhivele judecătoriilor şi tribunalului, ori la bănci. Garaje cu deschidere automată
Din Săbăoani au plecat „afară“ peste 5.000 de suflete, din cele circa 12.000 din scripte. Vile peste vile, unele terminate, altele doar cu pereţii ridicaţi sau în stadiu final de execuţie, cu nenumărate camere, cu unu sau două etaje, cu alei pavate, cu gazon, în faţa unora tronează piscine şi garaje cu deschidere automată. Cei veniţi acasă în concediu solicită tot felul de documente, perfectând mai ales tranzacţii imobiliare sau cu terenuri. „Activitatea în primărie este intensă, cred că o să suplimentă m programul, până la ora 20.00, pentru că nu mai facem faţă. Asta şi pentru că ar trebui să avem 32 de angajaţi, dar sunt numai 18“, reclamă primarul din Săbăoani, Valeria Dascălu. Analize „ruşinoase“
Nemţenii nu scapă ocazia şi iau cu asalt cabinetele stomatologice sau laboratoarele clinice private pentru refacerea danturii şi diverse analize. Dacă bărbaţii solicită analize de glicemie, colesterol, hepatice, femeile întoarse din Occident apelează la laboratoare pentru testări de boli venerice. „Am constatat că femeile solicită, oarecum ruşinate, teste de depistare a bolilor cu transmitere sexuală“, destăinuie patronul unei clinici din Piatra-Neamţ, sub protecţia anonimatului. (Dan Sofronia) Una din patru maşini este cu numere străine În municipiul Suceava, una din patru-cinci maşini are număr de înmatriculare străin, iar traficul rutier a devenit un adevărat coş- mar. La Marginea, una dintre comunele pline de „italieni“, casele vechi ţărăneşti au devenit o raritate, locul lor fiind luat de vile de lux, în faţa cărora sunt parcate maşini cu mulţi cai putere. În august, Marginea se transformă într-un şantier imens şi, practic, nu mai există bucată de pământ sau gospodărie în Marginea unde să nu se construiască ceva acum. Aproape 3.000 din totalul de 10.000 de locuitori ai localităţii sunt plecaţi la muncă în afară, mai ales în Italia, la Torino. „Aproape fiecare persoană plecată în străină tate îşi ridică o casă. Toată lumea investeşte banii în construcţii, chiar dacă nu locuiesc aici, şi casele stau mare parte din an goale“, spune primarul din Marginea, Dumitru Lungu. (Sergiu Rusu) ATV-uri pentru fraţii mai mici
Mai mult de jumătate din cei 25.000 de euronavetişti sunt veniţi acasă, la Vaslui. „Italienii“, „spaniolii“ sau „portughezii“ autohtoni năvălesc în magazine şi cheltuiesc mii de euro pentru ca familiile care i-au aşteptat un an să primească tot ce-şi doresc. „Eu lucrez de patru ani în Spania, în construcţii. Am patroni buni şi iau bani după muncă. Am venit acasă şi vreau să-i iau fratelui meu de 12 ani un ATV, la 800 de lei, şi mamei mele o maşină de spălat automată şi un frigider. Mi-am început casă cu etaj, dar nu o termin anul acesta, ci la celălalt. Dacă viaţa e săracă la noi, măcar când aducem bani de afară să ne cumpărăm ce ne trebuie“, e de părere Lucian Mândru, 27 de ani, din Huşi. (Alina Darie) STATISTICI
Moldova-i „fruncea“ Regiunile cu cele mai mari rate ale migraţiei sunt Moldova (18,3%), Banat (16,8%) şi Dobrogea (15,6%). Potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi CURS, numărul plecărilor s-ar putea dubla în zona Banatului şi va creşte substanţial şi în Oltenia. Circa două milioane de români se află în străinătate în prezent, iar peste cinci ani, deficitul de forţă de muncă ar putea ajunge la 400.000 de oameni, a avertizat Comisia Naţională de Prognoză. (Vlad Odobescu)
CE SPUN SOCIOLOGII
Concediul împacă şi rudele, şi dinţii Cu toate că-şi rup din zilele libere, românii întorşi acasă, în concediu, preferă să se trateze aici - să meargă la stomatolog, la salonul de înfrumuseţare - pentru că este mai convenabil, concluzionează sociologii. „Când sunt plecaţi, euronavetiştii nu-şi fac asigurare medicală pentru că se bazează pe ideea că nu vor muri în cinci-şase luni, cât stau la muncă, şi, oricum, pentru urgenţe, serviciile medicale sunt gratuite“, explică sociologul Augustin Cambosie. „Oricum, când vin în ţară apelează la lucrări de stomatologie şi mai puţin la chirurgie estetică“, observă colegul său de breaslă, Marius Pieleanu, care crede că „preţurile şi calitatea acestor servicii au rămas deocamdată relativ bune, comparativ cu alte state din UE“.
Cei doi sociologi consideră însă că fenomenul de îmbinare a plăcutului cu utilul - vizite la rude şi îngrijirea danturii - nu este caracteristic numai românilor. Bulgarii, ungurii şi celelalte popoare din fostul spaţiu comunist profită acum de globalizare şi preferă să beneficieze de servicii medicale în timpul concediului, la preţuri mai mici. (Mariana Marin)
PREVIZIUNI „Stranierii“ vor să se întoarcă definitiv la vatră
Aproximativ 40 la sută dintre cei 65.000 de băcăuani plecaţi în Torino vor să se întoarcă definitiv acasă. Motivul, spun ei, este că în Italia au crescut mult preţurile, iar salariile sunt mici. În plus, statul italian nu îi ajută cu nimic, iar sistemul de protecţie este zero. „Într-adevăr, există o tendinţă a românilor plecaţi în Italia de a se întoarce la vatră. În aproximativ doi ani, cam jumătate dintre cei plecaţi se vor întoarce definitiv. Vara asta mulţi au venit în Bacău ca să se informeze asupra locurilor de muncă pe care le pot obţine aici. Alţii caută terenuri pentru a-şi construi case. Cei mai mulţi însă tatonează terenul pentru a-şi deschide afaceri în construcţii“, confirmă Gabriel Miron, vicepreşedintele Asociaţiei Frăţia din Torino.
În această zonă din Peninsulă locuiesc 65.000 de băcăuani, dintre care 12.000 sunt originari din municipiul reşedinţă de judeţ. Majoritatea celor care vor să revină în Bacău afirmă că au reuşit, în ultimii ani de muncă grea în Italia, să-şi cumpere teren în cartierele limitrofe ale Bacă ului, iar acum, cu ultimii bani, încearcă să-şi ridice case.
„Eu stau în Italia de un an. Am îngrijit o bătrână. Cu banii câştigaţi am reuşit doar să-mi achit datoriile pe care le făcusem la bănci. Alţii au nimerit-o mai bine decât mine. Şi-au luat chiar apartamente. Oricum, cine spune că în Italia e bine se înşală. E greu“, afirmă Brânduşa Doroftea, o băcăuancă de 43 de ani, stabilită temporar în Italia. (Olimpia Filip)