Scriitorul Marin Preda, trecut de două ori prin furcile divorțului, consemna (în Jurnalul intim), dincolo de ironie și compasiune, cu o anumită voluptate necazul altui scriitor, Eugen Barbu, nevoit, în pragul despărțirii de soție, să dea explicații în fața instanței judecătorești despre motivul pentru care-și dorește să-i rămână lui casa părintească
Pasajul din Jurnalul intim al lui Marin Preda este savuros:
„În legătură cu casa, Eugen Barbu s-a aflat într-o situație ceva mai șic decât a mea, adică divorțase de o nevastă care semănă probabil cu aceea descrisă în Șoseaua Nordului, șanteza, și ar fi vrut să nu-i lase ei casa, căci era casa părintească și, după cum relata el însuși, ar fi vrut s-o păstreze, fiind scriitor, să se pună cândva o placă acolo, că aici s-a născut și a trăit scriitorul cutare. Această frază a rostit-o în fața instanței, când președintele l-a întrebat ce motive speciale are să păstreze pentru el casa. Eugen Barbu mi-a relatat furios, fără humor, replica președintelui: „Scrie, grefier: reclamantul vrea casa ca să pună o placă pe ea!”
Marin Preda